TIC 30sept2005

Tehnologiile informatiei si comunicatiilor trebuie sa devina obiect al unor politici proactive prioritare

In lumea de azi a devenit redundant sa amintesti importanta tehnologiilor informatiei si comunicatiilor. Era informatiei sau era digitala are un impact major asupra societatii in ansamblu si a adus schimbari importante in viata economica si sociala. O noua economie s-a nascut si transforma economia existenta. Schimbarea afecteaza toate domeniile si toate intreprinderile. Fenomenul Internet joaca un rol central in aceasta transformare, punand la dispozitie pe scara larga resursele informationale. Daca electricitatii i-a trebuit un secol pentru a patrunde in intreaga lume, retelele Internet sunt astazi folosite de peste 650 de milioane de oameni si aplicatiile lor economice, in special comertul electronic, se raspandesc rapid. A fost construita o noua infrastructura tehnica. Industriile legate de tehnologiile IC creeaza locuri de munca intr-un ritm de doua ori mai rapid decat celelalte industrii.

In timp ce cheltuielile de resurse fizice pe unitatea de produs fabricat au scazut constant in ultima suta de ani cu cca. 1% anual, volumul de informatie si cunostinte inglobate in produse a crescut cu 1% anual in aceiasi perioada. Se produce un efect de transformare a resurselor informationale asupra industriei si o disparitie gradata a granitelor intre produse si servicii.

Dimensiunea acestei industrii se reflecta si in alte sectoare economice. Industria TIC atrage cel mai mare nivel al investitiilor, in cea mai mare parte nu spre companiile informatice, ci spre clientii acestora. Cheltuielile mondiale pentru TIC au atins in 2003 circa 2.400 miliarde dolari SUA, adica 6,9% din produsul brut al intregii planete si sunt estimate la 3.200 miliarde dolari SUA in 2007. Cheltuielile TIC la nivel de organizatie, ramura economica, tara, regiune geografica au ajuns sa fie considerate ca relevante pentru comportamentul economic al entitatii respective.

Impactul acestei industrii asupra intregii societati face ca ea sa nu poata fi considerata ca o ramura economica oarecare.

In lumina celor de mai sus in marea majoritate a tarilor lumii s-au adoptat politici proactive prioritare pentru crearea unui mediu favorabil dezvoltarii sustenabile a domeniului tehnologiilor informatiei si comunicatiilor (TIC), mai ales ca intre tarile dezvoltate si tarile sarace sau in dezvoltare s-a creat o prapastie digitala (Digital Divide).

Romania nu duce lipsa de programe pentru domeniul TIC. Incepand cu anul 1990 au fost adoptate la nivel guvernamental aproape 10 programe prioritare. Ceea ce a lipsit a fost efortul de implementare a lor, adoptarea de masuri de stimulare a domeniului, multe dintre ele prevazute in programele aprobate. Notabile au fost devansarea cu 6 luni a datei de anulare a taxelor vamale pentru TI, acordarea a 200 euro sprijin pentru elevi si studentii in achizitia de calculatoare, promovarea unor initiative de eGovernment si reducerea impozitului pe salariu la unele categorii de programatori. Desi aceasta ultima facilitate este acordata restrictionat la numai sub 10% din totalul programatorilor din tara, Ministerul Finantelor si-a exprimat intentia sa-i puna capat prematur si inoportun.

Domeniul TIC s-a dezvoltat totusi cu ritmuri ridicate, in principal datorita unui sector privat foarte dinamic. Romania este printre primele 10 tari din lume ca ritm de crestere a consumului TIC si patrundere Internet.

Cu toate acestea starea generala a tarii este in acest domeniu departe de a fi multumitoare, efectele prapastiei digitale fiind numeroase si periculoase pentru viitor. Romania se afla sub nivelul mondial si mult sub economiile dezvoltate la majoritatea indicatorilor ce definesc dezvoltarea TIC si Digital Divide. Cei mai importanti indicatori sunt prezentati in tabelul ce urmeaza.

Este de remarcat ca indicatorii Romaniei includ telecomunicatiile. Cheltuielile cu telecomunicatiile au reprezentat in perioada 2001-2004 intre 73-81% din total situatia privind numai TI fiind mult mai nesatisfacatoare. Nu este obiectul acestei declaratii de pozitie sa faca o analiza detaliata cu alte tari, dar datele arata ca eforturile investitionale TIC in Romania nu sunt numai mult sub tari dezvoltate, dar sunt inferioare unor tari in tranzitie din Europa de Est, precum si unor tari cum sunt Turcia, Malaezia sau Africa de Sud. Graficul prezinta in valoare absoluta si in procent din PIB cheltuielile TIC in mai multe tari si media mondiala.

Industria TIC din Romania are in prezent cateva caracteristici:

1. Contextul macroeconomic este favorabil. Cresterea economica, stapanirea inflatiei, finalizarea privatizarii societatilor cu capital de stat sunt de natura sa incurajeze investitiile si consumul TIC
2. Negocierea aderarii a adus prea devreme legislatia Romaniei la nivelul UE si a inghetat orice forma de sprijinire guvernamentala a industriei TIC, stimulentele de orice fel fiind considerate ajutoare de stat. O sansa ramane adoptarea la nivel UE de noi reglementari care sa incurajeze TIC si mai ales Internet, ca de exemplu anularea TVA la consumatorii de Internet.
3. Industria TIC, desi reprezinta o sansa pentru capitalul national privat, este dominata puternic de capitalul privat strain. Asistam la incurajarea oficiala si neoficiala a capitalului privat strain sa investeasca in Romania, ceea ce nu este rau decat prin prisma faptului ca nu acelasi tratament l-a avut capitalul privat autohton.
4. Investitiile de capital romanesc s-au facut cu preponderenta in societati mici si in ultimii ani in microintreprinderi, asistand ca rezultat dispersia capitalului privat in industria TIC. Acestea nu au resurse umane, materiale si financiare si un management performant pentru a aborda proiecte TIC de anvergura.

Datele prezentate nu pot decat sa indemne la adoptarea unor politici coerente de incurajare a industriei TIC, industrie care conditioneaza dezvoltarea economica a Romanei. Reducerea decalajului digital se poate face urmarind simultan consolidarea celor 4 piloni de baza:

1. Impulsionarea dotarii TIC
2. Accesibilizarea Internet si trecerea la banda larga
3. Alfabetizarea informatica generalizata
4. Crearea de continut local abundent si util

Care ar putea fi factorii de incurajare a industriei TIC ?

Industria TIC si in special cea de software pot deveni un factor de dezvoltare economica a Romaniei. Printr-o politica sustinuta de incurajare se poate ajunge sa creeze 200-300 mii locuri de munca cu o productie anuala de 1,8-2 miliarde dolari anual, din care 50-70% pentru export. Putem estima cam la aceasta valoare productia rezultata in prezent din activitatea celor care au emigrat si lucreaza in acest domeniu in SUA, Canada, Europa de Vest si chiar Japonia, desigur cu alte salarii si alte nivele de productivitate.

Factorii care sunt de natura sa incurajeze dezvoltarea industriei TIC si investitiile TIC in economie pot rezulta dintr-o dezbatere la care sa participe factorii guvernamentali implicati, asociatiile de profil, firme si specialisti din domeniu. Pe baza consultarilor de pana acum si a studiilor ATIC se supun discutiei urmatoarele masuri nelimitative care ar putea incuraja informatizarea Romaniei in urmatorii ani:

1. Intocmirea unui plan coerent si detaliat de eGovernment pentru informatizarea completa a administratiei centrale si locale in viitorii 5-6 ani. Nu numai ca acest plan va crea o piata puternica in Romania, dar va stimula un efort similar in sectorul privat al economiei. O masura imediata care ar obliga autoritatile locale la orice nivel sa aiba un portal pentru a comunica cu cetatenii ar stimula puternic firmele mici din domeniu si ar creste interesul pentru conectarea la Internet al cetatenilor
2. Intocmirea unui plan la fel de coerent pentru informatizarea sectoarelor publice din tara, spitale, scoli, biblioteci, alte unitati publice, care sa impulsioneze piata TIC
3. Stabilirea de criterii de stimulare a participarii i.m.m. la licitatiile organizate de autoritatile publice centrale si locale, singure sau in consortii, fara concesii de natura geografica sau contrarii unor prevederi convenite cu UE; eliminarea din caietele de sarcini a oricarei prevederi care favorizeaza companiile in functie de provenienta capitalului strain sau autohton
4. Promovarea de standarde deschise si aplicatiile open-source sa fie puse la egalitate cu cele proprietare, eliminandu-se din caietele de sarcini obligativitatea unui anumit tip de solutie, decizia finala urmand a se lua pe criterii economice
5. Constituirea unui fond separat de garantare a creditelor pentru i.m.m. autohtone din industria TIC , cu evaluarea garantiilor prin planurile de afaceri si nu prin colaterale de natura materiala
6. Revederea legislatiei parcurilor tehnologice pentru a stimula capitalul privat national sa investeasca si in cele cu specific TIC
7. Incurajarea achizitiilor si fuziunilor locale in industria TIC si aparitia unei legislatii pentru holdinguri
8. Sprijinirea logistica si financiara a i.m.m. din industria TIC
   pentru a accede finantare nationala si internationala privind proiecte
9. Generalizarea educatiei la nivel primar (de baza) si avansat privind folosirea TIC cu includerea tuturor functionarilor publici, a absolventilor de licee si universitati; acordarea de stimulente celor care au obtinut astfel de certificari
10. Recunoasterea statutului de expert TIC pentru persoane fizice si instituirea de norme privind persoanele autorizate sa execute anumite lucrari

Prof. Vasile Baltac
Presedinte ATIC

30 septembrie 2005