Strategia fiscala 7sept2005

Bucuresti, 7 septembrie 2005

STRATEGIA FISCALA INTRE VORBE SI FAPTE !

Romania experimenteaza o politica fiscala si bugetara originala, ceea ce induce in mediul de afaceri un maximum de incertitudine.
Are in vedere politica fiscala si dezvoltarea economica a Romaniei sau doar simpla colectare de bani?
“politica fiscala … instrument al economiei de piata, adica intr-un instrument de impulsionare a procesului de acumulare interna de capital prin accentuarea inclinatiei agentilor economici spre investitii si restructurare in directia cresterii capacitatii concurentiale …”( Mircea Cosa -P-ta Finanaciara iul/aug2005)

In anul 2005, practic, luna de luna a fost anuntata introducerea unui nou impozit sau se emite ideea unei viitoare noi impozitari.
Cota unica de 16% pentru toate tipurile de impozite incepand de la 1 ianuarie 2006, este deja introdusa in ultimele modificari ale Codului Fiscal (document ce a ramas doar ca o “relicva ” a unei precare stabilitati fiscale).
Dar TVA-ul se anunta a creste la 22 %. Sau NU ?! Depinde daca TOTI oamenii de afaceri vor fi “cuminti” si vor plati! Daca nu vor fi penalizati toti! Sac!

Pozitiile diferitilor politicieni, analisti sau ziaristi economici difera. Se produc argumente pro si contra.
AOAR a pus intrebarea cu cca 2 luni in urma: Si daca nu ajunge ?
In fapt intrebarea are la baza lipsa de claritate a unei politici economice generale. Este util si normal sa fie evidentiate cateva date si puse cateva intrebari :

  • politica fiscala isi propune sa sustina si o anumita dezvoltare economica a Romaniei, sau acest proces va fi determinat exclusiv de structura investitiilor straine, determinate doar de interesele de moment a marilor companii internationale sau a diferitilor investitori straini mai mult sau mai putin importanti?
  • care este legatura intre cresterea PIB-ului si cresterea bugetului de stat in anii urmatori. Se vorbeste de necesitatea a mai multi bani si este corect.
    Dar cati ?Zilnic se anunta noi cifre.

    Conform comisiei de prognoza PIB-ul va fi de cca 320 mii miliarde in 2006 si 360 mii miliarde in 2007 fata de cca 238 mii miliarde in 2005; adica ne bazam pe cresteri de cca 6% de la un an la altul. Deci plusul de 3% anuntat de Primul Ministru ca fiind necesar a se realiza este “asigurat”din cresterea economica; la acelasi nivel al taxelor si impozitelor, Bugetul, mentinandu-si procentul de cca 30% (in UE, Irlanda are o min de 34%, max fiind in Suedia cu 58%) si asigurandu-se o colectare buna , acesta va primi annual cu cca 6% in plus.Ajunge ? Nu se stie !

  • Ce mai trebuie sa ia Guvernul in calcul: o contributie la bugetul comunitar al UE de cca 0,8-1 miliard euro, incepand cu anul aderarii (2007); mai trebuie sa ne asiguram banii necesari co-finantarii proiectelor APROBATE a fi finantate din bugetul UE, cca 2-4 miliarde euro/an, procentul de co-finantare fiind in medie de 30%, (finantari intre 25%-50% in functie de proiect). Considerand ca vom absorbi 100% fondurile prevazute, si ca finantarile vor fi realizate chiar din 2007 (SCENARIU OPTIMIST), vor mai fi necesari 1-1,3 miliarde euro/an. Ca urmare trebuie sa asiguram resurse suplimentare de cca 2 miliarde euro/an, (adica 2% din bugetul prognozat de cca 96 miliarde euro pentru 2007) incepand din 2007.
  • Pentru recuperarea decalajelor economice si a nivelului de trai ce desparte Romania de tarile membre UE este necesar sa fie stimulata dezvoltarea economica, sensibila la existenta unor conditii de infrastructura ce trebuie asigurate prin investitii publice. Deci, cei 10% din PIB alocati la nivelul anului 2005 ar trebui sa creasca la cca 25%/an sustin analistii economici; in caz contrar, dezvoltarea economica se va bloca (lipsa unei infrastructuri rutiere si feroviere performante a dus la intreruperea legaturii intre principalele regiuni ale Romaniei, in urma inundatiilor produse de ploi in 2005).
  • In cazul mentinerii unei politici a deficitului bugetar de 0,5% -1%, ar trebui asigurate resurse suplimentare de cca 24.000-30000 miliarde lei/an
  • BNR sustine ca Romania are mai multi bani decat poate consuma, dar consumul este descurajat; chiar si cel destinat lucrarilor publice in infrastructura (reamintim ca rezervele valutare au crescut la peste 17 miliarde euro). Datoria publica a Romaniei reprezinta cca 22% din PIB in timp ce in Bulgaria este de 25%, Cehia 38,5%, Ungaria 61,5% si Polonia 46,9%. Deci prin investitii intelepte, transparente si respectand regulile internationale si legile Romaniei ar trebui sa putem cheltui. Nu o facem! In schimb mentinem cea mai mare rata a dobanzii de referinta, chiar daca in scadere majora fata de 2004.
  • Politica BNR nu poate impiedica cresterea creditului privat, economiile vest europene fiind ajutate de sistemul lor bancar sa VANDA, iar firmele comerciale straine si romanesti si partial cele productive, gasind solutii de atragere din afara a unor fonduri financiare, necesare activitatii lor in crestere, chiar in conditiile inaspririi masurilor BNR. Rezultatul este ca deficitul comercial, in crestere alarmanta (cu 60% in primele 6 luni ale anului 2005), a fost provocat doar in procent de cca 14% de bugetul public, restul fiind datorat sectorului privat care este ajutat de sistemele bancar-financiare europene sa-si continue si sa-si extinda activitatea, in special in domeniul pur comercial. Se constata cresteri semnificative ale vanzarilor in domeniul bunurilor de consum si a produselor agro alimentare.
  • BNR a decis unificarea ratei dobanzii de politica monetara cu rata de sterilizare la nivelul de 8,5% (+0,5% fata de dobanda de sterilizare utilizata in iulie 2005)
  • Consumul final a continuat sa inregistreze ritmuri consistente (+12,5%) in timp ce dinamica formarii brute de capital fix a fost de +5,2% (rap BNR asupra inflatiei aug 2005 ), inferioara nivelului din per I-III 2004 cand a fost de 12,5% “ritmul mai alert al consumului final efectiv al administratiei publice (+5,8%), neobisnuit pentru o perioada post electorala (in 2004, media trimestriala a fost de 3,5%) s-a datorat in special cresterii numarului de personal angajat in aparatul administrativ- numarul personalului angajat in administratia publica a crescut cu 5,8%”– rap BNR aug 2005 “ritmul anual de crestere a formarii brute de capital fix…+7% investitiile in utilaje .. se bazeaza pe cresterea achizitiei de mijloace de transport…segmentele “masini si echipamente” si “masini si aparate electrice” a consemnat reduceri de volum…valoarea importurilor de bunuri de capital asimilate formarii brute de capital fix si-a incetinit viteza de crestere de la + 36,4% la 19%, pe fondul schimbarilor nesemnificative a preturilor” – rap. BNR aug 2005
  • Reducerea ritmului de crestere a productiei industriale, reducerea constanta a numarului de salariati din industrie, ca si numarul modest de noi locuri de munca, conform prognozei cca + 100.000 noi locuri de munca pana in 2007, reprezinta teme pentru care politica fiscala actuala nu ofera solutii de contracare, efectele negative urmand a fi resimtite intr-o reducere suplimentara a capacitatii economiei romanesti de-a acoperi cererea interna in crestere, stimularea si mai puternica a importurilor si cresterea pana la un nivel nesustenabil a deficitului de cont curent. “de remarcat faptul ca dinamizarea achizitiilor de bunuri a coincis cu scaderea ratei de crestere a volumului cifrei de afaceri in industriile produc
    atoare de bunuri de uz curent si de folosinta indelungata pentru piata autohtona (exceptie ind. auto), astfel incat…plusul de cere de consum s-a realizat nu atat prin oferta interna cat prin importuri”     – rap. BNR august 2005
  • Reducerea CAS cu 3% ar duce la reduceri ale PIB-ului cu 0,5% (Gheorghe Gherghina)

    • ASOCIATIA OAMENILOR DE AFACERI DIN ROMANIA