Strategia Energetica 7iunie2007

Bucuresti, 7 iunie 2007

OBSERVATII PRIVIND STRATEGIA ENERGETICA A ROMANIEI

Comentarii generale

• Documentul prezentat de MEF nu defineste concret modul in care Romania isi propune sa devina mai putin dependenta de importul de resurse energetice; argumentarea conform careia creerea de capacitati suplimentare de productie, indeosebi pentru producerea de energie electrica ce ar urma sa fie exportata, exportul urmand a acoperi financiar importul de resurse energetice este in masura sa reprezinte o garantie a independentei energetice. Daca importul de resurse energetice (titei, gaze, uraniu) nu se poate realiza total sau partial, ce face Romania? Documentul prezentat nu raspunde la aceasta intrebare.
• Documentul prezentat da, in continuare, o atentie redusa si limitata la nivelul unor declaratii de conformare cu tintele stabilite la nivel UE, fie ca este vorba de recuperarea decalajelor privind eficienta energetica, reducerii intensitatii energetice ca si a promovarii legislatiei necesare care sa promoveze investitiie necesare in aceste domenii;
• Aceeasi lipsa majora se inregistreaza in domeniul producerii de biocombustibili; nu se prezinta masuri care sa stimuleze aparitia de producatori; certificatele verzi trebuie sa poata fi achizitionate si nu numai de la producatorii de energie prin sistemele de hidrocentrale. Nu este analizata situatia investitiilor necesare la nivelul benzineriilor. Pentru cazul bio-etilenei, unde problemele de transpot, stocare si distributie sunt si mai dificile nu exista nici o prevedere (EX:: masina oferita ministrului mediului in data de 25 mai 2007, functionand pe baza de bio-etanol va fi alimentata de firma auto, in tara neexistand nici-o statie de alimentare si nici producator de bio-etanol). Prelurea experientei legislative si de reglementare in general din Franta, UK, Spania sau Germania;
• Nu sunt prezentate explicit proiectele de legi avute in vedere pentru realizarea obiectivelor din strategie alaturi de un calendar ce se propune pentru adoptarea acestora.
• Nu sunt facute decat evaluari globale si doar pentru anumite segmente ale strategiei, astfel ca nu exista o viziune asupra efortului financiar necesar si evident nici a surselor deja disponibile de bani (remarcile de ordin general ca fonduri structurale, BERD, BEI, fondul de eficienta energetica s.a sunt doar exprimari de posibilitati, dar nu certitudini).
• Nu se propune nimic concret sectorului privat, care este doar mentionat declarativ ca va fi implicat; nu se dau nici un fel de detalii, nici macar atunci cand se discuta despre grupurile 3 si 4 de la Cernavoda. Se cere o lista concreta a proiectelor ce sunt oferite partenariatului public privat sau chiar 100% privat, lista asumata de Guvern si Parlament (prin lege spre neschimbare pe o perioada de 10 ani). Aceasta este o conditie esentiala pentru atragerea investitiilor private capabile de a asigura efortul investitional major impus de atingerea obiectivelor avute in vedere.
• Analizarea rapida cu specialistii pietei de capital (national si international) pentru conceperea unor scheme de atragere de capital investitional (modelul CEZ-Cehia care-si propune sa lanseze euroobligatiuni pe termen mediu prin care sa atraga 4 miliarde euro, printre altele, pentru a cumpara complexele energetice Turceni si Rovinari)
• Examinarea posibilitatii de regrupare a producatorilor de energie prin aprobarea unui schimb de actiuni intre diversii producatori; aceasta schema este utilizata in cadrul unor fuziuni internationale.
• A se examina si eventual promova in Romania actiuni ale guvernului Germaniei (lege prin care se reglementeaza conditiile de realizare a investitiilor in 20.000 MW capacitati noi pe baza de carbune, a Frantei care prin lege sau hotarare de guvern va oferi energie electrica la pret reglementat unui grup de 26 mari producatori industriali, cu scopul declarat de a le asigura competitivitatea).
• Revederea generala a textului si eliminarea pasajelor de filozofie sau a unor liste de afirmatii extrem de generale care nu contribuie cu nimic la constructia unui document de o asemenea importanta.

Comentarii la capitolul 1

Obiectivul strategiei trebuie sa-l reprezinte reducerea constanta a dependentei energetice a Romaniei de importul de resurse energetice (petrol si gaze), in conditiile reducerii progresive a resurselor naturale proprii.

Asa cum este enuntat obiectivul strategiei, se combina competitiviatea, siguranta in functionare s.a, elemente ce sunt implicit intelese intr-o economie libera.

Gradul de dependenta se calculeaza; trebuie prevazute niveluri concrete de reducere a acesteia, cu fixarea unor niveluri ale reducerii intensitatii energetice , a cresterii eficientei energetice s.a.

Sunt necesare realizarea unor evaluari ale unor situatii de criza: sistarea de aprovizionare cu carbune energetic, gaze naturale sau titei si oferirea de raspunsuri tehnic si economic fezabile pentru a mentine functionarea normala economico-sociala a Romaniei (trecerea intempestiva la oprirea industriei speram ca este de domeniul trecutului). Similar trebuie avute in vedere situatia unor ani extrem de secetosi (experienta 2003) si realizarea unor evaluari ale impactului asupra sectorului hidro si nuclear.

Comentarii la capitolul 2 „Context international”

Fata de realitatile economico-politice mondiale, trebuie facute evaluari ale consecintelor nerealizarii unor proiecte cum sunt Nabuco sau conducta Constanta –Triestre sau reducerea semnificativa, din motive diverse, a importurilor de resurse energetice (carbune, gaz, titei).

Nu este clar cum se va asigura importul de uraniu pentru alimentarea grupurilor 2,3,4 de la Cernavoda si care este corelarea cu productia de apa grea s.a.

Comentarii la capitolul 3 „Situatia actuala a sistemului energetic”

Prezentarea situatiei fizice a instalatiilor trebuie concretizata prin evaluarea, pentru fiecare instalatie, in parte a necesarului de fonduri financiare necesare pentru repararea, modernizarea sau inlocuirea echipamentelor, alaturi de un grafic de executie necesar. Important este adaugarea unor evaluari ale secventierii acestor interventii pentru a mentine stabilitatea sistemului energetic pe parcursul acestor lucrari. In strategie nu se spune nimic despre aceste situatii, dincolo de implicatiile financiare si ele aproximate numai incidental

Comentarii la capitolul 4 „Obiectivele dezvoltarii sectorului energetic”

Obiectivul , directiile de actiune ca si masurile (generale si specifice) sunt formulate la modul general. Textul duce la ideea ca va veni altcineva sa aleaga si sa propuna solutii concrete, niveluri numerice de indeplinit s.a.

De la afirmatiile generale, se trece direct la niveluri de economii de energie (ex tabelul 4.8) fara a rezulta concret ce actiuni, noi reglementari, cu ce efort financiar s.a si cum se vor asigura aceste economii in perioada 2010-2016.

Comentarii la capitolul 5 „Decizii strategice”

Ref 5.1 producatori existenti de energie electrica

• Complexele energetice Turceni, Rovinari, Craiova se privatizeaza pana la sfarsitul anului 2008. Nu exista nici un detaliu privind strategia de privatizare
• Termoelectrica: „stergerea datoriilor sau declararea falimentului„ Greu de facut aprecieri la astfel de prevederi. In caz de faliment ce prevede strategia?
• Electrocentrale Deva: sunt 2 variante; pentru orizontul 2008, cand va fi aleasa o varianta finala ? Exista evaluari? Nu se spune nimic. Rezulta ca se va decide pe parcurs in functie de elemente ce pot fi de maxima subiectivitate.
• Electrocentrale Bucuresti: se pune problema privatizarii pentru centralele rentabile si se prevede mentinerea la stat a CET Progresu pentru ca produce nerentabil. Care este viitorul atunci al acestei unitati? Se propune „amanarea trecerii centralelor la Primarie cu un an!?, in perspectiva unor societati mixte ! Exista lansata o actiune oficiala, calendar anuntat, transparent pentru a permite atragerea de investitori ?
• Hidroelectrica: „lansarea imediata la Bursa”; fara un calendar stabilit, anuntat, fara o strategie de listare pe bursa ? Sunt expuse 2 variante complet diferite. Cine si cand decide care varianta va fi adoptata? Nu se fac evaluari pentru a se fundamenta alegerea unei variante?
• Nuclearelectrica: „se va stabili modelul de finantare pana sfarsitul anului 2007 pentru grupurile 3,4”. In schimb, productia lor este deja luata in calcul in 2015, fara a se evalua ce se intampla in caz de seceta (in 2003 a fost oprit grupul 1 din lipsa apa racire).
• Centrale de cogenerare municipale: se prevede ca „este necesara eliminarea limitarilor impuse de Programul de termoficare 2006-2009,” (document (program) aprobat de Guvern in 2006?!) Atunci ce se doreste? Nu se spune nimic, dar la varianta 2 se apreciaza, pentru „cunoscatori”?!, probabil, ca programul mentionat „cu rezultatele cunoscute pana acum” De cine ? Ce legatura au astfel de texte cu o strategie energetica.
• Centrale pe baza de combustibili fosili: se mentioneaza ca „noi centrale electrice sunt anuntate”? Ce fel de strategie constata? De exemplu, in Germania s-a hotarat construirea, prin investitii private sustinute de Guvern, pe baza de lege speciala, construirea a 12 centrale electrice noi, pe baza de carbune cu tehnologie de ultima generatie. Ce decizii ia Guvernul roman? Asteapta sa vada ce doresc Alro, Energy Holding sau Petrom ? Unde este strategia? Se constata laconic ca statul nu are nici o parghie de influentare a unor astfel de decizii! Fals! Exista multe posibilitati dar elaboratorii strategiei nu cauta sa cunoasca, inteleaga si sa transpuna in legislatia romana instrumente legale ca in Franta, Germania, Marea Britanie, Spania s.a.
• Centrale ce utilizeaza surse regenerabile: se prevede „necesitatea clarificarii rapide (??!) a politicii privind cele 22 hidrocentrale neterminate (studiu in curs). Posibilitati…..”. Urmeaza diverse optiuni, fara a fi clar cine decide, cand si care va fi promovata!

• Se enumera diverse propuneri, fara calendar, fara o evaluare a impactului pe care se prevede ca aceste masuri il vor avea, fie in domeniul gazelor naturale sau a energiei electrice. In Marea Britanie se fac studii privind reactia industriei sau a cetatenilor fata de modificarea unor preturi la gaze naturale care sa stimuleze reducerea la strictul necesar a consumului de gaze naturale. In strategie se prevede doar ca importurile vor creste in perspectiva 2015 si dupa acest termen.
• Pentru revizia Codului Comercial se prevede „revizuirea mecanismelor de productie prioritara” Adica, ce
  se doreste?
• Se mentioneaza necesitatea completarii legislatiei fara ca aceste documente sa fie anexate (forma de propunere) pentru a se putea evalua impactul lor asupra strategiei energetice expuse.
• In domeniul carbunelui, strategia este total neclara; tema este de maxima importanta, ca element de securitate nationala (in 2003, centralele pe carbune au acoperit productia lipsa prin oprirea grupului de la Cenavoda), baza de materii prime existente, tehnologii noi nepoluante (vezi Germania si SUA), probleme sociale si de mediu deosebite.

ANEXA

Exemplu de studii ce stau la baza Cartii Albe a Energiei date publicitatii in Marea Britanie in mai 2007

Titlul studiului: O evaluare a masurilor potentiale pentru a imbunatati securitatea alimentarii cu gaze naturale

Raport pregatit pentru:
Departamentul de Industrie si Comert (DTI) al Marii Britanii

Data elaborarii: mai 2007

Elaborator: Compania OXERA

In octombrie 2006, in conformitate cu hotararea de a revizui Strategia Energetica, Ministerul Industriei si Comertului (DTI) a lansat consultari pentru a face o evaluare a eficientei actualelor acorduri pentru asigurarea securitatii alimentarii cu gaze naturale.

Consultarile au in vedere 7 masuri potentiale pentru a imbunatati aprovizionarea fizica cu gaze naturale sau sa imbunatateasca flexibilitatea pe partea solicitantilor (consumatorilor) si prin urmare reducerea riscurilor datorate intreruperilor de alimentare involuntare.

• Masura 1 o extindere a obligatiilor actuale pe care le au furnizorii de gaze naturale
• Masura 2 schimbari ale aranjamentelor cash –aut
• Masura 3 reguli pentru utilizarea capacitatilor de depozitare
• Masura 4 introducerea unei anumite formule legate de capacitate
• Masura 5 incurajarea furnizarii de raspunsuri din partea consumatorilor industriali si comerciali
• Masura 6 Instalarea de surse de alimentare de rezerva cu combustibili alternativi pentru producatorii ce utilizeaza turbine cu gaz cu ciclu combinat
• Masura 7 Masura inteligenta a gazului si cresterea eforturilor pentru utilizarea eficienta a gazului metan

(…)

– pentru a identifica aspectul dinamic al investitiilor, Oxera a dezvoltat un model privind pret-securitate in alimentare cu gaze naturale, model prin care se simuleaza atat cazul in care se ajunge la oprirea alimentarii, asociata cu o anumita infrastructura data si o anumita cerere, cat si distributia preturilor pe piata care se pot inregistra in mod rezonabil, dat fiind costul productiei si transportului si gazului metan. Aceste preturi anticipate duc la decizia luata de investitorii potentiali de a investi, determinand cand si unde sa investeasca, cat si in ce fel de infrastructura (ex.: conexiuni suplimentare, capacitati de depozitare, terminale pentru importul de gaze lichefiate (GPL) etc.

– pentru a defini profilul investitorilor, modelul pret-securitate, furnizeaza pentru fiecare an doua rezultate principale care sunt luate in considerare pentru a sublinia securitatea aprovizionarii cu gaze naturale:

• Riscul fizic produs de lipsa aprovizionarii cu gaz – se simuleaza lipsa unor cantitati diferite (in mil mc/zi) si durata lipsei de gaz in zile
• Riscul pretului de piata – o evaluare a modificarilor pretului gazelor naturale si volatilitatea acestuia in jurul mediei (luand in considerare conditiie variabile ale cererii zilnice si potentiala lipsa de disponibil)

ASOCIATIA OAMENILOR DE AFACERI DIN ROMANIA