STRATEGIE ENERGETICA A ROMANIEI
COMPONENTA
PRODUCTIA DE BIO – COMBUSTIBILI
Bucuresti, 29 mai 2006
Cadrul general
Planul de actiune producerea de biomasa
COM (2005) 628 final dat publicitatii la Bruxelles 7.12.2005
Document de lucru – Strategia UE pentru producerea de biocombustibili
COM (2006) 34 final Bruxelles SEC (2006)142
Cartea Alba a Politicilor Energetice – revizuite – data publicitatii in primavara 2006
IRI va fi calculat in functie de aprecierile in urmatoarele domenii:
La nivelul UE
In plan european s-a elaborat in 2003 un document intitulat “World energy, technology and climate policy outlook” (WETO). Sunt evaluate doua scenarii:
2. nu se iau masuri in caz de nerespectare a masurilor convenite in acordul de la Kyoto
3. situatia energetica in anul 2030 reprezinta un termen de comparatie fata de masurile suplimentare ce se au in vedere in cadrul aplicarii politicilor ce implica tehnologiile cu impact asupra mediului
2. tarile dezvoltate vor inregistra o scadere a cresterii cererii de energie; va creste cererea de energie din partea tarilor in curs de dezvoltare (de la 40% in prezent la 50% la nivelului 2030)
3. resursele energetice din resurse fosile vor ramane predominante – 90% la nivelul anului 2030
(titei – 34%, carbune -28% si gaze naturale -25%
4. la nivelul UE gazele naturale vor reprezenta a doua sursa de energie dupa petrol, energia nucleara si cea produsa din resurse regenerabile va reprezenta doar 20% din totalul energiei utilizata in UE
• Scenariu cu reducerea continutului de CO2 din atmosfera – politici ce trebuie realizate pentru reducere continut de CO2. Ipoteze de baza: 1. nivelurile de reducere a emisiilor de CO2 conf. acordului de Kyoto cu orizont 2010 si convenit in Mexic sa fie prelungit pana in 2020
2. reducerile de emisii de CO2 din tarile noi membre ale UE, unde exista si emiisii in unele cazuri de doua ori mai mari decat in vechii membri UE
2. impact asupra intensitatii in carbon; mixul de energii va afecta carbunele (-42%), titei (-8%), fara modificari in domeniul gazelor naturale
3. energia produsa din resurse regenerabile se asteapta a fi dubla ca volum fata de situatia actuala
4. reducerea continutului de CO2 va fi de 21%, dar in 2030 va fi totusi mai mare decat cea din 1990.
5. emisiile de CO2 vor fi cu 15% mai mici decat in 1990 si cu 26% mai mici decat in scenariul de referinta
6. politicile UE din domeniul energetic vor afecta intr-un mod mai pronuntat domeniul carbunelui (-61%) si petrolul(-13%)
7. energia suplimentara va fi asigurata la nivelul UE de energia atomica (+35%) si energie din surse regenerabile (+56%)
In prezent 4% din necesarul de energie este asigurat din biomasa.
Utilizarea completa a potentialului existent la niveluul UE este estimat a se realiza in 2010, respectiv cresterea productiei de la 69 mtoe in 2003 la 185 mtoe in 2010)
Masuri propuse conf COM (2006) 34 final
Stimularea cererii de biocombustibili:
• Incurajarea tarilor membre de a acorda un tratament favorabil biocombustibililor din generatia a doua, in totalul obligatiilor asumate in utilizarea per total a biocombustibililor
• Aprobarea rapida de catre Parlamentul European si Consiliu European a legislatiei care sa sprijine achizitia publica de mijloace de transport “curate” inclusiv cele ce utilizeaza amestecuri bio combustibile
• Identificarea celor mai evidente utilizari unde efectul inlocuirii actualelor sisteme (transport, electricitate, incalzire) cu sisteme utilizand biocombustibili, este maxim
• Promovarea realizarii de culturi sustenabile pentru asigurarea productiei de biocombustibili
• Cercetari in domeniul presiunii de vapori in motorina etanol, motorina si derivate pentru a determina cotele de amestec tehnic si economic fezabile.
• Constituirea unor grupuri ad-hoc specifice care sa discute perspectivele dezvoltarii productiei de biomasa si posibilitatile de includere a oportunitatilor productiei de biocombustibili in Programele de dezvoltare rurala
• Sa se examineze impreuna cu grupuri interesate care sunt obstacolele extinderii folosirii biocombustibililor si garantarea eliminarii oricaror discriminari in acest domeniu.
• Evaluarea posibilitatii utilizarii unor cantitati suplimentare din stocurile de cereale destinate interventiilor pe piata, pentru fabricarea etanolului, reducand in acest fel exportul de cereale ce reclama acordarea primelor stabilite la nivelul UE
• Stabilirea pana la sfarsitul anului 2006 a unei scheme de productii agricole destinate productiei de biocombustibili
• Monitorizarea impactului cererii de bio combustibili asupra preturilor produselor si subproduselor, disponibilitatea lor pentru a asigura o competitie reala pe piata, impactul asupra asigurarii cantitative si a preturilor alimentelor pe piata UE si in tarile in curs de dezvoltare
• Finantarea unor campanii de informare a fermierilor si detinatorilor de paduri privind posibilitatile de valorificare pentru producerea de biomasa si oferirea de oportunitati de valorificare a potentialului de care dispun
• Stabilirea unui Plan de Actiune Forestier in care utilizarea lemnului pentru productia de en
ergie sa ocupe un rol important.
• Revederea legislatiei privind utilizarea subproduselor animaliere la producerea de energie (proceduri de autorizare si aprobare)
8 Implementarea unor proceduri (pe baza de standarde ce trebuie aprobate) care sa permita utilizarea deseurilor in producerea de biocombustibili.
• Mentinerea coditiilor de acces pe piata UE a importurilor de bioetanol, care se conformeaza actualelor acorduri comerciale, in special cele vizand tarile ACP
• Continuarea si promovarea in negocierile viitoare a unor raporturi comerciale import-export echilibrate, cu respectarea drepturilor producatorilor din UE ca si a comerciantilor parteneri ai UE, in conditiile cresterii cererii de biocombustibili
• Propunerea de amendamente la standardul UE ref. la biodisel, pentru a permite largirea gamei de uleiuri ce pot fi utilizate in producerea de biodisel.
• Acordarea prioritatii conceptului “bio-rafinarie”, valorificand la maximum parti ale actualelor instalatii pentru a produce combustibili din generatia a doua
• Continua incurajare a industriilor cuprinse in “platforma tehnologica a biocombustibililor”, mobilizand in mod adecvat si alte platforme tehnologice (conexe ca interes de ex “food for life”)
• Sustinerea activitatilor de cercetare cuprinse in platformele sectoriale
(1) Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a elaborat un document strategic vizand “Politicile in domeniul energetic in perioada 2005-2008”
(2) Documentul elaborat de MEC acorda o atentie redusa problemelor legate de dezvoltarea componentei vizand dezvoltarea coerenta a productiei si cercetarii in domeniul producerii de energie din resurse regenerabile, in general, si a a bio-energiei in special.
(3) Romania a preluat obligatiile ce revin din directivele europene, dar nu a stabilit un cadru national care sa stimuleze dezvoltarea initiativei in acest domeniu, prin reglementari fiscale (utilizate de tarile membre UE incepand din 1992) sau reglementari normative obligatorii (obligativitatea amestecului de min. 2% a motorinei din petrol cu motorina ecologica). Nu exista politici comune intersectoriale mediu-economie-agricultura-cercetare-transporturi-administratie locala care sa sustina dezvoltarea productiei si pietei biocombustibililor in Romania
(4) Exista in dezvoltare in Romania mai multe proiecte vizand producerea unor cantitati de bio combustibili din generatia I-a
(5) Luand in consideratie potentialul agricol si forestier al Romaniei, cat si rezultatele cercetarii nationale, productia de bio energie poate reprezenta o resursa importanta in perspectiva reducerii accelerate a resurselor energetice de origine fosila (gaze naturale, petrol, carbune)
(6) Strategia energetica a Romaniei trebuie sa asigure reducerea dependentei de importul de resurse energetice (se estimeaza o crestere a dependendei de importuri de la cca 40% in prezent la 60-70% in perspectiva 2015)
(7) Strategia de dezvoltare a productiei de energie din resurse regenerabile este important sa devina una din directiile prioritare in perspectiva anului 2020 a politicilor de dezvoltare energetica a Romaniei. La nivelul UE 50% din energia produsa din surse regenerabile o reprezinta biomasa. Romania se bucura de un mare potential hidro, care este influentat puternic de evolutia climaterica. Ramane importanta valorificarea semnificativa si a potentialului productiei de biomasa.
(8) Producerea de biomasa si bio energie reprezinta o oportunitate semnificativa pentru dezvoltarea rurala. La nivelul UE se estimeaza creerea in mediul rural a cca 300.000 noi locuri de munca, in acest sector.
Strategia in domeniile transporturi, electricitate si incalzire
(1) Sectorul transporturilor
Evaluarea transporturilor in ansamblul consumurilor energetie la nivel national; ( in UE este considerat ca transporturile ca reprezinta :
• 98% consum de benzina si motorina
• sursa de poluare – 30% din emisiile de CO2 la nivelul tarilor membre OECD)
Bioetanol
Generalitati
Asociatia Europeana pentru Bioetanol (European Bioethanol Fuel Association – EBIO) evidentiaza importanta optiunii pentru largirea bazei de materii prime regenerabile pentru obtinerea biocombustibililor prin urmurmatoarele avantaje:
a. existenta unei potentiale baze majore de materii prime (sfecla de zahar, sorg zaharat, etc)
b. dezvoltarea unei infrastructuri industriale care a acumulat o experienta necesara trecerii la productia pe scara mare a bioetanolului. Principalii producatori europeni de bioetanol sunt
1. Abengoa Bioenergy, Agroetanol (Spania),
2. Südzucker Bioethanol, KWST (Germania),
3. Royal Nedalco (Olanda),
4. Wessex Grain (Marea Britanie)
c. Impactul redus al bioetanolului asupra mediului ambiant (exista potential de reducere a emisiilor de CO2 cu pâna la 70%)
d. Modificarile ce trebuie aduse motoarelor cu ardere interna pentru a folosi bioetanol sunt minore (unele amestecuri de combustibili petrolieri si etanol nu necesita nici un fel de modificari)
e. Motoarele cu ardere interna sunt mai eficiente si au o viata mai lunga.
Proiectul demonstrativ BEST (Bioethanol for Sustainable Transport) urmareste confirmarea acestor avantaje si încurajarea conversiei masinilor la bioetanol. Suedia este un pionier în domeiu (13.000 masini pe amestecuri de bioetanol beneficiaza de 200 statii de distributie la nivelul anului 2005). Utilizarea bioetanolului drept combustibil poate fi facuta ca atare sau prin obtinerea etil-tertbutileterului (ETBE) din bioetanol (45%) si izobutene (55%). Ultima varianta, desi nu este în întregime bazata pe surse regenerabile, are avantajul ca foloseste un produs petrolier de valoare relativ scazuta si foloseste procese chimice foarte bine stapânite.
Posibilitati de utilizare
Exista urmatoarele alternative de a folosi bioetanolul în motoarele cu ardere interna:
b. Prin adaugarea (blending) etanolului, în cantitati moderate, direct în benzina sau motorina (pâna la 15 – 25%, combustibili cunoscuti sub codul E15, E25). Exista temeri privind calitatea combustibilului astfel obtinut (Directiva 2003/17).
c. Prin folosirea amestecurilor bogate în etanol (E85, E95, 85-95% etanol de fermentatie); asemena amestecuri pot fi folosite ca atare înlocuind benzina sau motorina.
d. Prin folosirea etanolului 100%, direct în motoar
e (experienta braziliana în materie este îndelungata si relevanta).
Tabelul 1. Aspectele legate de diferiti combustibili cu continut de bioetanol
Limitari legale Modificarea motoarelor Modificarea logisticii (transport, distributie) Unde se aplica Nu Modificarile sunt in curs EU, SUA. 5 � 10% Nu Da Limitata SUA (GASOHOL) 10 � 25% Da Da Limitata Brazilia 85-95% (E85, E95) Nu Da (100-200 Euro) Sunt necesare pompe speciale EU, SUA 100% (E100, TotalFlex Nu Da (100-200 Euro) Sunt necesare pompe speciale Brazilia, programul PROALCOOL
Amestecurile de biocombustibili cu ETBE reprezinta o solutie alternativa la folosirea metil-tertbutileterului (MTBE), interzis pe motiv de impact de mediu, mai întâi în California, apoi si în alte locuri. Benzinele aditivate cu ETBE în proportie de 8 – 15 % contin 1.2 – 2.3 % oxigen si îmbunatatesc eficienta arderii. In Europa, directiva 85/536/EC din 5 Dec. 1985 permitea incorporarea a 5 % etanol sau 15 %
ETBE in benzine gasoline, dar numai Franta a promulgat propria legislatie, acordata acestei Directive, desi stimulente financiare pentru introducerea bioetanolului exista si în Suedia, Olanda si Spania.
Tabelul 2. Stimulente, pentru diferite tari
(3) Utilizarea biomasei ca sursa de incalzire
Evaluarea costurilor pentru incalzirea rezidentiala si industriala, in conditiile Roman iei (in UE se apreciaza a fi o sursa simpla si ieftina) recenta hotarare de guvern privind Programul termoficare 2006-2009 nu ia in considerare utilizarea acestei surse de energie, cu toate ca ea este accesibila unui numar semnificativ de localitati). Indicatorii impusi pentru rentabilitatea centralelor de cogenerare trebuie verificati cu posibilitatile oferite de utilizarea biomasei. Directiva UE 2004/8/EC din 11.02.2004 ref. la promovarea centralelor de cogenerare.
(4) Sistemele de incalzire centralizata (termoficare) alimenteaza 51 mil. locuitori in UE15 si 61 % dintre locuitorii UE10. Se considera oportuna conversia alimentarii acestor sisteme cu biomasa. La 1 februarie 2006 la nivelul UE s-a hotarat ca tarile membre sa aplice un TVA redus sau zero pentru energia termica livrata prin sisteme centralizate. UE va discuta oportunitatea modificarii sistemului de taxe ce afecteaza costurile incalzirii centralizate.
(5) Legislatie in domeniul utilizarii energiei din surse regenerabile in domeniul incalzirii; Romania va trebui sa se alinieze la noile reglementari ce vor fi aprobate la nivelul UE referitor la:
• adoptarea de masuri prin care furnizorii de combustibili (furnizori, depozitari, distribuitori, s.a) asigura posibilitatea aprovizionarii cu biomasa
• stabilirea unor criterii de eficienta pentru utilizarea biomasei si stabilirea instalatiilor in care ea poate fi utilizata
• etichetarea speciala pentru a permite cumpararea de catre cetateni a unor echipamente eficiente
• stabilirea unor indicatori de utilizare ce trebuie realizati la anumite momente in timp
• incheierea de acorduri voluntare cu reprezentantii industriali
• amendarea directivei vizand eficienta termica a cladirilor (2002/91/EC) pentru a incuraja utilizarea energiei din surse regenerabile
• intocmirea unui studiu vizand imbunatatirea performantelor boilerelor casnice si reducerea nivelului de poluare.
(6) Electricitatea produsa din biomasa
(7) Energia electrica poate fi produsa din toate tipurile de biomasa;
(Directiva 2001/77/EC din 27 sept 2001. Fiecare stat membru UE este de dorit sa-si stabileasca propriile tinte vizand cantitatea de energie electrica produsa din surse regenerabile (in cazul Romaniei, separat de productia din sistemele hidro)
(8) Promovarea centralelor cu cogenerare (CHP) cu utilizarea de biomasa, cu diferentierea criteriilor de performanta in functie de biomasa utilizata
Indicatori care sa ateste aplicarea reala a masurilor vizand productia si utilizarea biomasei in sectoarele economice vizate
(1) indicatori vizand utilizarea bio-combustibililor (in UE conf. directivei ref. biocombustibili -2003/30/EC – se stabilesc nivelul de 2% in 2005 si 5,75% in 2010) (2) stabilirea concreta a masurilor ce se adopta in Romania (incepand cu 1992 in UE s-a apelat la stimulente fiscale � accizare (Directiva 2003/96/EC)- in prezent fiind promovate masurile normative obligatorii)
(3) stabilirea de standarde vizand calitatea diversilor combustibili; este deja o bariera netarifara folosita de UE pentru a limita importurile de bio etanol din Brazilia; poate fi o problema si pentru Romania, luand in considerare potentialul ridicat de productie si costurile relativ mai mici decat cele din tarile UE
Elemente ale strategiei Romaniei pentru producerea de biomasa si utilizarea acesteia in productia de energie
• Evaluarea potentialului de producere de biomasa si a diferitelor tipuri de biocombustibili in Romania in perspectiva 2010-2020.
• Dimensionarea investitiilor necesare si a surselor de finantare potentiale
• Stabilirea unor indicatori ce trebuie realizati, in concordanta cu obiectivele stabilite de UE (s-a stabilit la nivelul UE o productie in echivalent 150 mtoe la nivelul 2010 – ceea ce ar asigura ca 12% din totalul de energie sa fie produsa din resurse regenerabile, 21% din productia de energie – Romania asigura din sistemele hidro intre 25-35%, functie de situatia climaterica anuala, si 5,75% energie produsa pe baza de biomasa)
• Sustinerea extinderii activitatii de cercetare dezvoltare in acest domeniu, inclusiv prin integrarea mai accentuata in preocuparile din domeniu la nivelul UE (potential de export de tehnologie in domeniu)
Obiective ale strategiei cresterii productiei de biomasa in Romania (similar cu obiectivele UE)
• Diversificarea surselor de producere a energiei si reducerea dependentei energetice a Romaniei de importul de resurse energetice. (In UE s-a stabilit reducerea importurilor de la 48% la 42% in perspectiva 2010) • Reducerea emisiei de CO2 cu �.tone ( la nivel UE 209 mil tone /an)
• Creerea de locuri de munca in mediul rural (in UE se estimeaza a fi create 250-300.000 locuri de munca)
• Temperarea pretului titeiului prin reducerea cererii de petrol
• Evaluarea costurilor productiei de energie din biomasa in conditiile Romaniei, luand in considerare un program de aliniere al preturilor din UE (in UE costul este estimat la 9 miliarde euro, ceea ce pentru un pret al combustibililor fosili cu 10% mai mic decat cel actual, ar duce o crestere ca 1,5 eurocenti/litru disel si 0,1 eurocenti pentru electricitate. Cifrele sunt valabile pentru pret de 48 euro/baril de titei; rentabilitatea bio-diesel se atinge la pretul de 75 euro/baril iar pentru bio etanol la pretul de 69 euro/ baril)
• Intocmirea unei strategii de crestere a productiei de biomasa la nivelul anului 2020. Evaluarea potentialului producerii de biomasa similar cu estimarile facute la nivelul UE; evaluarea potentialului de producere de biomasa si a diferitelor tipuri de biocombustibili in Rom
ania in perspectiva 2010-2030.
• Stabilirea de masuri si politici de utilizare a biomasei in sectoarele transporturi, productia de energie si incalzire • Politici de inlocuire progresiva a motoarelor diesel cu motoare utilizand etanol (In UE exista capacitati mai mari de producere a bioetanolului decat a productiei de biodiesel, datorita avantajului ca se utilizeaza o suprafata agricola mai mica si exista perspective mai mari de reducere a costurilor pentru productia industriala; se vizeaza utilizarea motoarelor modificate utilizand 95% etanol in amestec cu motorina). Revederea standardului EN14214 pentru a permite inlocuirea metanolului cu etanol).
• Corelarea standardelor romanesti pentru biocombustibili cu cei ai UE (se prevede revizuirea standardului EN14214 pentru a facilita extinderea gamei de uleiuri vegetale ce se pot utiliza in productia de bio combustibili). Standardul european EN 590 este apreciat ca limitat prin prevederile sale privind utilizarea biocombustibililor
• Corelarea politicilor sectoriale de energie-agricultura-mediu-dezvoltare rurala; stabilirea sistemului de subventii agricole pentru producerea de biomasa (in 2005 s-au acordat subventii de la bugetul comunitar numai pentru producatorii de biomasa din UE in valoare de 40 euro/ha); stabilirea suprafetelor ce pot si trebuie cultivate pentru productia de biomasa; reglementrea rationala a dreptului si conditiilor de utilizare a produselor modificate genetic
• Stimularea productie si achizitiei de autovehicule (cu accent pentru transporturi urbane) cu grad redus de poluare utilizand biocombustibili). UE examineaza posibilitatea reglementarii poluarii produse de vehiculele usoare pentru atingerea indicatorului de 120gr/Km). Masura va fi parte a unui complex de masuri fiscale, de obligativitate a utilizarii de biocombustibili, informarea cetatenilor, acorduri cu producatorii de autovehicule
• Evaluarea obiectiunilor industriasilor: motorina amestecata cu etanol nu se poate transporta pe conductele petroliere; este neeconomic sa oferi motorina cu presiune scazuta de vapori pentru a fi amestecata cu etanol.
• Stabilirea fondurilor structurale ce vor fi accesate pentru cresterea productiei de biomasa si includerea proiectelor propuse de regiunile de dezvoltare in Programele operationale sectoriale (POS-uri). La nivelul UE aceste proiecte au fost sustinute prin fonduri structurale si cele de coeziune (COM(2005) din 5.07.2005). Fondurile pot finanta scolarizarea fermierilor, asigurarea de echipamente pentru productia de biocombustibili, investitiile necesare in facilitatile ce trebuie asigurate � utilitati ? – pentru a produce biocombustibili, alte materiale necesare; se pot finanta modificarile de sisteme de producere a electricitatii sau de asigurare a incalzirii centralizate utilizand biomasa
• Stabilirea marimii si formelor de ajutor de stat ce se acorda pen
tru sustinerea dezvoltarii productiei de biomasa. Orientativ, ajutorul poate acoperi diferenta de costuri intre productia de combustibili din resurse regenerabile (mai mari) si cele din resurse fosile. UE cere notificare unor astfel de masuri dar le priveste favorabil. Nu se impune aprobarea lor de catre toate statele membre UE.Date suplimentare
• Pentru 1 mtoe biocombustibil se consuma 0,66 mtoe de energie din combustibili fosili, inlocuind 1,3 mtoe cand este utilizata in mijloace de transport (sunt incluse titeiul brut impreuna cu toate costurile de producere a motorinei)
• Brazilia produce etanol din zahar
• SUA produce etanol din porumb
• Ulei de palmier (de 4 ori mai productiv decat productia de rapita)