Bucuresti,18 iulie 2000

PROBLEME SEMNALATE DE MEMBRII

ASOCIATIEI OAMENILOR DE AFACERI DIN ROMANIA

Pentru a sta in atentia Guvernului Romaniei

in perioada imediat urmatoare

1. Reducerea incoerentei si a instabilitatii legislative

Legislatia romana este intr-o continua fluctuatie, intrucat legile se modifica, sau sunt inlocuite, pentru a se adapta economiei de piata in perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Totodata, pentru o adaptare rapida a legislatiei specifice, legile, ordonantele si regulamentele avand putere de lege, sunt emise cu repeziciune de catre parlament, guvern, ministere de resort si alte organe abilitate. Adesea, insa, nu exista o suficienta coordonare intre aceste organe, iar legile noi intra in conflict cu cele vechi, dintre care unele sunt inca in vigoare.

Mediul investitional instabil este rezultatul unei astfel de situatii si reprezinta una dintre nemultumirile investitorilor existenti, atat autohtoni, cat si straini, constituind totodata un serios obstacol in calea potentialilor investitori.

Romania are nevoie de un proces mai previzibil si mai deschis in ceea ce priveste crearea si extinderea legislatiei care afecteaza comertul, in general, si investitiile, in special. Este foarte limpede ca procesul investitional are nevoie de previzibilitate si de transparenta, intrucat el se bazeaza pe, asa numitele, expectatii rationale pe termen mediu si lung, care se refera la actualizari si care necesita o anumita constanta a unor parametri si a unor coeficienti de calcul.

Folosirea ordonantelor de urgenta, adesea introduse rapid, fara o consultare prealabila, creeaza nesiguranta si conduce la timpi morti in procesul care urmeaza pentru corectarea anomaliilor si a prevederilor inaplicabile.

Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania considera necesar ca parlamentul sa aprobe o lege care sa impuna publicarea in avans a oricaror hotarari guvernamentale, decizii, instructiuni, norme metodologice, sau alte reglementari emise de organismele guvernamentale si de catre administratiile publice locale. Atat oamenii de afaceri, patronatele de resort, cat si celelalte institutii care vor intra sub incidenta legislatiei respective, propuse pentru adoptare, au posibilitatea sa dezbata, sa analizeze initiativele legislative propuse. Altfel, ei se vad dintr-o data in fata unor reglementari total noi, interpretabile si care le consuma foarte mult timp pentru a si le adapta propriilor lor planuri de afaceri, sau activitati curente.

In ceea priveste actionarii minoritari, legislatia romana este deficitara. Este de luat in consideratie propunerea unei legi care sa stabileasca foarte clar drepturile acestora, conditii in care si actionarii majoritari isi pot desfasura activitatea in conditii mai bune.

Sursa preferata de inspiratie pentru noile legi ar trebui sa fie actuala legislatie a Uniunii Europene, cu atat mai mult cu cat Romania se gaseste in faza de preaderare.

Ar fi, de asemenea, foarte importanta infiintarea Registrului de garantii. Persoanele din sistemul legal care efectueaza inregistrarea gajurilor, de exemplu notarii publici, ar trebui sa fie instruite in prealabil pentru implementarea prevederilor legale. Simultan, tribunalele comerciale ar trebui instruite in acest nou domeniu, pentru a permite executarea eficienta si la timp a garantiilor.

Absenta reformelor in ceea ce priveste dreptul de proprietate asupra terenurilor, inclusiv problema restituirii acestora, reprezinta de asemenea un obstacol pentru investitori. Este nevoie de mai multa claritate in acest domeniu, in care un registru centralizat, sigur, ar putea defini amplasarea terenurilor si a vecinatatilor acestora, dar problema proprietatii ramane inca nerezolvata desi se afla pe agenda parlamentului de mai multi ani. In contextul documentelor privind restituirea terenurilor catre fostii proprietari, ar fi de luat in calcul posibilitatea acordarii unor compensatii banesti, in actiuni, sau sub alte forme, acolo unde restituirea proprietatilor pe vechile amplasamente nu mai este posibila.

In procesul de elaborare a legislatiei, dincolo de apelarea la consultanta din strainatate, sau la consultanta efectuata de firme de straine reprezentate sub diverse forme in Romania, consideram necesara utilizarea, in mai mare masura, a capacitatii intelectuale autohtone, reprezentate de organizatiile oamenilor de afaceri si de diverse institute de specialitate.

Reglementarile referitoare la TVA si impozitul pe profit au fost modificate in numeroase ocazii, fara sa fie urmate de republicarea legilor cu inserarea tuturor modificarile operate. Astfel, este aproape imposibil ca toti agentii economici sa aiba siguranta ca actioneaza in conformitate cu cele mai noi modificari aduse acestor reglementari. Este necesara republicarea regulata a textelor actualizate ale actelor normative, costurile republicarii putand fi recuperate integral prin vanzarea acestora.

Este, de asemenea, necesara aparitia normelor metodologice de aplicare a legilor promulgate in decursul perioadei prevazute de insusi textul legilor respective, astfel incat sa se elimine orice intarzieri, sau interpretari personale in aplicarea acestora. Din acest punct de vedere, ar trebui sa se tinda catre adoptarea unor legi care sa cuprinda toate instructiunile de aplicare, astfel incat sa nu mai fie necesara publicarea unor norme metodologice aferente.

2. Revizuirea fiscalitatii

Desi masurile de reforma fiscala, adoptate la inceputul anului in curs, au inceput sa dea unele roade, exista inca prevederi care denota o fiscalitate excesiva, si anume, consideram extrem de ridicate atat cuantumul total de impozitare a muncii, cat si numarul fondurilor speciale.

Numarul fondurilor speciale, in pofida masurilor de reducere care s-au adoptat in ultima perioada, ramane mult prea mare. Este necesar ca ministerele care promoveaza existenta acestor fonduri sa procedeze la o serioasa revizuire a lor, astfel incat sa se evite alimentarea birocratiei existente, iar utilizarea fondurilor sa fie doar in scopul finantarii programelor de restructurare, modernizare si adaptare la cerintele Uniunii Europene.

Schimbarile in cuantumul impozitelor si taxelor, inclusiv in ceea ce priveste impozitele pe salarii, nu ar mai trebui sa se produca in cursul exercitiului fiscal, si fara un anunt prealabil.

Metoda de determinare a profitului impozabil trebuie sa fie revizuita deoarece firmele se pot vedea in situatia de a plati un impozit substantial, in conditiile in care profitul obtinut este redus, sau chiar inexistent, daca ne raportam la standardele contabile internationale. Regulile de aplicare a impozitelor trebuie sa reflecte realitatea economica: trebuie evitata impozitarea inflatiei si a facturilor neincasate.

Este necesara o revizuire a sistemului de penalitati care impovareaza, adeseori nejustificat de mult, agentii economici aflati in dificultate temporara si care au reale sanse de redresare. Acceptarea unui sistem de compensare a datoriilor cu creantele existente ar fi un factor de diminuare a bazei de calcul al penalitatilor.

Caracterul instabil si imprevizibil ce caracterizeaza sistemul de impozitare trebuie eliminat, facilitatile fiscale nu ar mai trebui retrase odata ce au fost acordate, iar acordarea de facilitati nu trebuie sa induca perturbatii, sau discriminari, in planul competitiei.

In problema acordarii de facilitati fiscale graduale si a amortizarii, este recomandabil sa se creeze un sistem stabil de cote reduse ale impozitelor, insotit de un sistem de amortizare rapida a investitiilor in mijloace fixe.

Reglementarile privind constituirea provizioanelor ar trebui extinse si asupra taxei pe valoarea adaugata, pentru a oferi agentilor economici mijloace de contracarare mai eficienta a riscurilor privind, atat cresterea costurilor, cat si neincasarea facturilor, precum si sanse mai mari de obtinere a unui cash-flow pozitiv.

Mecanismul de stabilire al impozitelor si taxelor si cel de colectare al acestora trebuie sa fie eficient, pentru a elimina interpretarile arbitrare, procedurile prelungite si auditarile frecvente si agresive.

Legislatia romaneasca ar trebui sa prevada ca odata ce autoritatile au efectuat un audit al taxelor si impozitelor unei firme, perioada sau aspectele auditate nu trebuie sa mai fie supuse altor verificari.

Aplicarea impozitului cu retinere la sursa ar trebui armonizat cu practica general acceptata la nivel international. Aceasta face o diferentiere clara intre regimul redeventelor si plata serviciilor tehnice. Chiar daca Romania a semnat conventii pentru evitarea dublei impuneri, autoritatile romane continua sa ignore modul in care acest aspect este inteles la nivel international.

3. Finalizarea legislatiei de reglementare a investitiilor

Privitor la legislatia de reglementare a investitiilor, este necesara simplificarea si modernizarea etapelor administrative, evitandu-se procedurile reiterative.

In absenta unor proceduri clare, simplificate de acordare a avizelor pentru constructie si functionare, in-fluxurile de capital, autohtone si straine, sunt mult intarziate, sau chiar impiedicate.

Pentru obtinerea certificatelor de urbanism sunt necesare trei, pana la sase luni, parcurgandu-se urmatoarelor trepte:

• Investitorii fac cerere pentru planurile de urbanism la Departamentul pentru urbanism din cadrul administratiei locale;

• Departamentul de Urbanism trimite cererea la Comitetul de urbanism;

• Comitetul de urbanism aproba si transmite cererea la Consiliul local;

• Consiliul local trimite cererea la Consiliul orasenesc, care se intruneste o singura data pe luna;

• Consiliul orasenesc aproba si trimite cererea la Prefectura, care are drept de veto timp de doua saptamani;

• Prefectura aproba si inapoiaza cererea Consiliului orasenesc, care inapoiaza cererea la Departamentul de urbanism;

• Agentia de mediu aproba cererea, iar Departamentul de urbanism emite Certificatul de urbanism dupa alte 30 de zile.

Pentru imbunatatirea acestor aspecte propunem luarea urmatoarelor masuri:

• Este recomandabila evitarea celor doua proceduri secventiale: pregatirea planului de urbanism general si a certificatului de urbanism paralel. Sa se limiteze cererea la autorizatia de amenajare a teritoriului pentru amplasamentul mentionat, si nu pentru intreaga zona.

• Stabilirea de termene limita pentru parcurgerea fiecarei etape (doua saptamani), astfel incat termenul total pentru indeplinirea intregii proceduri sa nu depaseasca doua luni.

• In cazul in care termenele nu sunt respectate, sa se aplice criteriul aprobarii tacite.

• Limitarea la sapte a numarului de avize, si anume pentru: utilitati, politia de circulatie in oras, sau pe drumuri nationale in afara oraselor, pompieri, inspectia pentru constructii, medicina preventiva, apele romane si mediu.

• Intocmirea unei liste omogene de aprobari, valabila pentru toata tara, independent de natura agentului care a facut cererea (persoana fizica, sau juridica).

• Interzicerea ca autoritatile publice sa impuna indeplinirea unor cerinte administrative in afara mandatului lor si in afara cerintelor legale.

Pentru emiterea autorizatiilor de constructii sunt necesare pana la 30 de avize, iar standardele aplicate in tara nu sunt omogene:

• la utilitati (apa, canalizare), dureaza in medie 3 saptamani, iar autoritatile locale introduc cereri de reconstruire a intregii retele fara o justificare reala;

• pentru mediu: trei luni minimum, inclusiv necesitatea efectuarii unui studiu de impact asupra mediului;

• pentru medicina preventiva: in medie trei luni;

• pentru apele romane: in medie patru luni, etc.;

Consideram necesara adoptarea urmatoarelor masuri:

• Elaborarea unor proceduri standard simple, uniforme pe intreg cuprinsul tarii, astfel incat sa fie usor de inteles si sa nu permita interpretari personale.

• Stabilirea unor termene limita pentru elaborarea avizelor: doua saptamani, cu exceptia celor pentru mediu si drumuri nationale, care pot sa se intinda pana la o luna, iar in cazul depasirii acestora, aplicarea criteriului aprobarii tacite.

• Coordonarea intre primarii, pe de o parte, si prefecturi, pe de alta parte, a diferitelor avize si a modului de eliberare.

• Inceperea lucrarilor de constructii indata ce aprobarile au fost obtinute, inainte de semnarea autorizatiei de catre primari.

• Simplificarea aprobarilor privind mediul: o intalnire in loc de doua

• Simplificarea aprobarilor privind drumurile nationale: o intalnire in loc de trei;

• Avizele pentru constructii si cele pentru drumuri de legatura sa se emita impreuna.

Pentru inceperea unei activitati este necesara o serie de autorizatii: sanitara, pompieri, ape, ISCIR, protectia muncii, etc.

Propunem adoptarea urmatoarelor masuri:

• La reinnoire sa se ceara documentatii numai in cazul in care intervin modificari;

• Stabilirea perioadei reinnoirilor la cinci ani, pentru toate avizele, cu exceptia autorizatiei de pompieri, care este permanenta.

• Eliberarea vizei pentru protectia muncii: o aprobare generala pentru toate constructiile similare, de exemplu retele: concomitent pentru toate.

Certificatele de omologare sunt cerute pentru sisteme perfect testate (de exemplu: software). Consideram necesara intocmirea unei liste a autoritatilor recunoscute pentru controlul calitatii, care sa garanteze un nivel acceptat al standardelor specifice, recunoscute pe plan international.

4. Revizuirea si modernizarea legislatiei muncii

Gestionarea eficienta a resurselor umane, capital extrem de pretios, este impiedicata in perioada actuala din cauze ce se regasesc atat in rata inalta de impozite si contributii ce greveaza castigurile ambilor parteneri, angajator si salariat, unele deficiente de natura legislativa, cat si in ceea ce priveste aplicarea unor proceduri invechite la nivelul organelor administratiei publice.

Posibilitatea de a gestiona cartile de munca la sediul firmelor reprezinta un pas inainte, care conduce la economisirea cuantumului taxelor percepute de Camerele de munca pentru acest serviciu.

Modernizarea sistemului centralizat de gestiune a cartilor de munca ar putea consta in utilizarea unui sistem computerizat de evidenta cuprinzand:

• Detalii ale salariului si taxelor platite in anul fiscal curent;

• Angajatorul anterior;

• Codul fiscal al persoanei.

Contractele de munca se redacteaza, in prezent, in trei exemplare, dintre care unul trebuie depus la Camerele de munca. Introducerea unui sistem computerizat de evidenta ar anula aceasta necesitate.

Consideram, de asemenea, necesare masuri de revizuire a volumului de contributii sociale colectate pe baza fondurilor de salarii, care afecteaza evident posibilitatile de motivare pozitiva reala a angajatilor, anuland astfel unul dintre cele mai eficiente mijloace de crestere a productivitatii muncii.

5. Reforma administratiei publice

Pentru accelerarea reformei administratiei publice, consideram necesara adoptarea urmatoarelor masuri:

• Realizarea si actualizarea permanenta a unei baze de date care sa includa informatii cu privire la diferite institutii guvernamentale care se ocupa de problema investitiilor. Imbunatatirea rolului si atributiilor fiecarei institutii.

• Stabilirea unui termen limita pentru lichidarea FPS. Negocierile cu FPS, in vederea achizitionarii unor pachete de actiuni la companiile cuprinse in programele de privatizare, au fost de multe ori sterile, dovedind o lipsa de interes din partea acestei institutii, ca de altfel si responsabilitati neclare si reglementari neadecvate referitor la modul de evaluare.

• Rolul Agentiei Romane de Dezvoltare sa fie acela al unui organ pentru promovarea si stimularea investitiilor, prin oferirea de informatii si asistenta. Este necesara, publicarea unui Ghid pentru investitori, care sa aiba un caracter unitar si permanent actualizat.

• Simplificarea procedurilor si clarificarea interpretarii normelor in sistemul vamal. Procesul de vamuire este lent si caracterizat printr-o birocratie inca excesiva. Lucratorii vamali interpreteaza in mod subiectiv legislatia specifica si normele de aplicare ale acesteia, printre altele, si din cauza faptului ca vama are un set de norme interne care nu concorda cu legile si normele publicate, si care nu sunt disponibile pentru publicul larg.

• Cresterea contributiei capitalului privat la dezvoltarea infrastructurii prin: privatizarea serviciilor publice, acordarea de concesii pentru constructia de unitati pentru servicii publice, sau modernizarea acestora, inclusiv modernizarea celor existente, in urmatoarele domenii: producerea energiei electrice, autostrazi, si aeroporturi etc.

• Regulamentele privind licitatiile trebuie modificate in scopul de a diminua semnificatia data pretului, cat si pentru a oferi mai multa importanta aspectelor referitoare la calitate cum ar fi: durabilitatea, costurile de intretinere, posibilitatea de modernizare si investitiile viitoare necesare peste durata de viata estimata a obiectivelor.

• Pentru responsabilizarea functionarilor publici consideram necesar ca legea care le reglementeaza activitatea sa cuprinda prevederi concrete in legatura cu raspunderea acestora solidar cu institutia pe care o reprezinta, in cazul savarsirii unor abuzuri.

Bucuresti, 17 iulie 2000

SENATUL ASOCIATIEI OAMENILOR DE AFACERI DIN ROMANIA