Politica industriala a Romaniei

POLITICA INDUSTRIALA A ROMANIEI

Romania trebuie sa-si defineasca optiunile privind politica sa industriala, luand in considerare:

• Globalizarea productiei si comertului cu bunuri si servicii

• Rolul statului de generator de reguli si de arbitru al mediului de afaceri

• Parghiile fiscale si financiare ale statului ca parghii de stimulare a unor sectoare ale economiei

• Participarea sectorului privat in cadrul partenariatelor de tip public-privat, mijloc de solutionare a unor cerinte economice de mare complexitate

• Rolul acordurile cu FMI si Banca Mondiala in perspectiva urmatorilor 5-10 ani

Similar politicii statelor dezvoltate, exporturile trebuie sa se orienteze catre:

• Produse cu valoare adaugata, de preferinta integrarea de tehnica de calcul pentru sofisticarea unor produse traditionale

• Stabilirea de piete(grup de tari) tinta

• Dezvoltarea de produse si de servicii atasate comercializarii acestuia

Un studiu coordonat d e Prof.Dr Corneliu Rusu (publicatie ICE vol 49/ 2003), indica urmatoarea ierarhie in economia actuala romaneasca, in functie de performantele actuale la export:

• sectoare cu performante puternice si in crestere ca de exemplu prelucrare lemn (exclusiv mobila ) si metalurgie

• sectoare cu performante slabe, dar in cresterecum sunt produsele din industria de bauturi, tutun, masini si aparate electrice, instrumente de precizie,optice, aparate de radio, TV, prelucrare cauciuc

• sectoare cu performante slabe si in scadere, cum sunt industria celulozei,hartiei si cartonului,prelucrare titei, mijloace si materiale de transport

• sectoare cu performante slabe si in echilibru in industriile textile si produse textile, chimie si fibre sintetice” (citat raport ICE)

Un alt studiu (Mereuta C si colectiv-an 2000), a luat in considerare 10 criterii de performanta relevante:

• • dinamica productiei

  • dinamica investitiilor

  • competitivitatea interna

  • competitivitatea externa

  • rentabilitatea exploatarii

  • rentabilitatea globala

  • platile restante

  • gradul de privatizare

  • productivitatea muncii

  • energointensivitatea”(extras di raport citat)

REZULTATELE referitoare la potentialul competitive al diferitelor ramuri sunt:

a)sectoare cu avantaj relativ global si relativ stabile– industria alimentara si a bauturilor, industria confectiilor de imbracaminte,industria pielarie-incaltaminte,industria altopr produse nemetalice,industria de masini si aparate electrice, productia de mobilier

b)sectoare cu avantaj comparativ global, supuse unor importante riscuri economico-financiare( n.n.de vazut modul de capitalizare si finantare); industria textila si aproduselor textile,industria de prelucrare a lemnului (exclusiv mobila)

DEZAVANTAJE: tehnicitate redusa, intensitate mare in forta de munca, valoare adaugata redusa

c)sectoare cu grad accentuat de privatizare si restructurare (n.n.-depasit in timp)

d) sectoare fara avantaje comparative globale, aflate in echilibru economico-financiar relativ; industria prelucratoare a cauciucului si a maselor plastice, industria produselor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii), industria tutunului

e)sectoare cu potential superior in domeniul avantajelor comparative globale, caracterizate prin tehnologii inalte, aflate intr-un stadiu redus de dezvoltare; edituri, tipografie, industria de mijloace ale tehnicii de calcul, industria de aparate radio-TV si comunicatii,, industria de aparatura medicala, de precizie, optica si ceasornicarie.

SITUATIA INDUSTRIEI PRELUCRATOARE DIN ROMANIA

Industria prelucratoare din Romania reprezinta:( nn ICE vol 13-14/2002)

• 81% din volumul valoric total al productie si consum intermediary

• 82% din volumul valorii adaugate brute din industrie

• 20% din valoare adaugata bruta la PIB ( cea mai mare pondere)

• scaderea cu 30% a fortei de munca in perioada 1994-1999) mult superioara scaderii inregistrata de ansmblul industriei 16%

• forta de munca din industria prelucratoare a scazut ca pondere in ansamblul fortei de munca din industrie, de la 24,53% in 1994 la 20,59% in 1999

POLITICI IN DOMENIUL STIMULARII DEZVOLTARII SI REORIENTARII PRODUCTIEI INDUSTRIALE

Politica de inlocuire partiala a importurilor

Ex Eficienta energetica industriala si casnica pentru a reduce importul de gaze si petrol gradat in urmatorii 10 ani cu pana la 50%

Asigurarea cantitativa si calitativa a productiei de alimente destinate hranei de baz a populatiei

Politica de stimulare a exporturilor competitive si selectarea unor pietede desfacere

Politica de consolidare structurala in grupuri industriale puternice ( productie si resurse financiare mari)