EXCLUSIV – Cristian Parvan: Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana gaseste consumatorii si micii producatori total nepregatiti
Secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Cristian Parvan, a acordat un interviu Agentiei Nationale de Presa ROMPRES in care a vorbit despre impactul si consecintele aderarii la Uniunea Europeana asupra mediului de afaceri din Romania, despre industriile care se vor dezvolta in perioada post aderare, subliniind problemele intampinate de intreprinzatorii din tara in desfasurarea activitatii in conditiile in care acestia trebuie sa respecte normele impuse de UE.
ROMPRES: Ce consecinte are aderarea la Uniunea Europeana asupra oamenilor de afaceri din Romania? Cristian Parvan: Aderarea la Uniunea Europeana are un efect diferentiat pentru diferite categorii. Exista sectoare care s-au adaptat prin insasi natura activitatii la normele Uniunii Europene, de multi ani. As mentiona transporturile internationale, care au evoluat de la modernizarea parcului auto pana la a se obisnui cu toate regulile comertului si transportului international. Sunt perfect integrati si sunt niste competitori redutabili pentru partenerii lor din Vest. De asemenea, exportatorii care au realizat cele 70 de procente din comertul cu statele membre ale Uniunii Europene sunt capabili sa-si continue activitatea in conditii de competitivitate. Exista exportatori recunoscuti cum este Dacia Logan, model gandit, creat, pregatit pentru piata europeana. Dupa aderare insa, competitivitatea va fi compromisa de tensiunile salariale care se manifesta deja. Sunt domenii recunoscute in acest sens, incepand de la confectii, pana la constructii.
R: Cum se vor comporta firmele romanesti care activeaza pe piata interna?
C.P.: In interior, avem probleme care se datoreaza guvernarilor, ce au tinut ascunse, chiar sub forma de legi, prevederile ce aliniau economia romaneasca la reglementarile europene si care se aplicau de la 1 ianuarie 2007. Unii stiau de ele, dar nu i-au informat si pe cei care nu au avut acces la aceste legi. Ciobanii, spre exemplu, nu sunt vinovati ca nu au stat sa citeasca legile in privinta transportului si comercializarii branzei. Autoritatile romane sunt vinovate. Pentru voturi, pentru popularitate, nu au comunicat aceste informatii care sunt sensibile pentru o populatie fragila la asemenea noi reglementarii. Totodata, prin reactia populatiei se observa ca nici oamenii de la orase nu sunt informati. In loc sa solicite produse in conditii de igiena, sustin ca doresc sa fie lasati taranii sa comercializeze produse alimentare in continuare, in aceleasi conditii, de igiena precara. Integrarea in Uniunea Europeana gaseste consumatorii si micii producator total nepregatiti.
R: In aceste conditii, care vor fi urmarile?
C.P.: Vor exista consecinte foarte directe. Ni se va bloca categoric livrarea de produse in afara Romaniei pentru ca nu respectam normele europene si, in plus, vom fi amendati. Toti cetatenii Romaniei vor plati daca incalcam legislatia pe care am semnat-o si ne-am asumat-o. Micile magazine trebuie sa-si schimbe structura organizatorica pentru a-si putea capata autorizatiile de functionare. Acestea se pot confrunta cu reducerea afacerilor.
R: Micii intreprinzatori vor pierde teren in fata hipermaket-urilor?
C.P.: Concurenta supermarket-urilor este limitata. Nu cred ca ceea ce se vehiculeaza ca cifre, respectiv ca deja au disparut 30 la suta din micile magazine datorita super magazinelor este real. Venitul mediu in Romania este de de 1.000 lei pe luna. Cine intra intr-un supermarket va cumpara produse in valoare de 100, 200 sau 300 lei. Prin urmare, veniturile celor carora li se adreseaza produsele vandute in supermarket-uri trebuie sa depaseasca un anumit nivel. De fapt, super magazinele raman o sursa de aprovizionare pentru micile magazine.
R: Dupa aderare, considerati ca ne vom transforma intr-o tara de prestari servicii?
C.P.: Acest lucru nu ar fi rau. Prestare de servicii se cheama si intretinerea robotilor de la o fabrica moderna. Serviciile constituie o gama foarte larga de activitati economice strict necesare, care se fac pentru cineva. Orice economie are nevoie de cei care solicita servicii, ceea ce este normal. Serviciile nu se pot dezvolta decat daca exista societati comerciale mari care au nevoie de ele.
R: La cat s-a cifrat volumul investitiilor straine in Romania, in ultimul an?
C.P.: Cifra provizorie a investitiilor straine in Romania este de 8,5 miliarde de euro pe anul 2006. Dar din aceasta suma, 2,5 miliarde sau 3 reprezinta investitia in Banca Comerciala Romana (BCR). De asemenea, firmele straine care au facut investitii in Romania s-au dezvoltat din profitul castigat in tara noastra. Sursele care formeaza aceasta cifra sunt diferit colorate. Un lucru trebuie mentionat, si anume ca banii obtinuti de Romania din privatizarea BCR sunt pastrati la Londra, in loc sa fie folositi de tara.
R.: Puteti estima care este volumul investitiilor autohtone in Romania?
C.P.: Nu tine nimeni o statistica a investitiilor romanesti. AOAR doreste sa apere capitalul romanesc. Am solicitat metode prin care sa puna pe plan de egalitate capitalul romanesc cu cel strain, dar nu se urmareste asa ceva. Este o greseala pentru ca acest capital este o fiinta foarte ‘sperioasa’. In curand va creste tentatia capitalului romanesc de a cauta zone cu un randament mai mare. O parte a lui va fi investit in Romania, ceea ce reprezinta o garantie a dezvoltarii economiei tarii. Este greu de stiut cum se comporta capitalul romanesc, din cauza lipsei de statistici si a lipsei de interes a autoritatilor, de a sti macar estimativ ce se intampla cu acesta.
R.: Exista investitori importanti care si-au anuntat intentia de a intra pe piata romaneasca?
C.P.: Compania Saint Gobain, care a inaugurat recent o fabrica de sticla la Calarasi, a anuntat ca doreste sa investeasca inca 50-60 milioane de euro in doua noi linii de productie. De asemenea, se va dezvolta sectorul intermedierilor financiare. Bancile isi vor deschide noi filiale. Nu vor fi importante, dar va creste concurenta. De asemenea, se vor face investitii in domeniu asigurarilor. Alte sectoare se vor restructura, spre exemplu productia alimentara si agricultura. Acestea vor beneficia de investitii pentru ca la calitatea pamantului romanesc o investitie in tehnologie duce la productii si la profituri importante pentru cei care nu detin astfel de bogatii. In ceea ce priveste industria alimentara, sunt anuntate investitiile companiei Smithsfield la Timisoara.
R: Ce investitori romani se vor lansa in afaceri pe piata europeana?
C.P.: Rompetrol a anuntat ca doreste sa cumpere o noua rafinarie, dupa cea din Franta. 12 firme de confectii si-au facut o proprie reprezentanta la Moscova. De asemenea, se vor lansa firmele de IT, care au inceput sa-si deschida filiale externe, precum Softwin, firme de constructii care isi
vor extinde activitatile si firme de prestari servicii.
R.: Ce sanse au companiile romanesti sa participe si sa castige licitatii pentru proiectele in parteneriatul public-privat?
C.P.: Parteneriatul public-privat este minunat, vorba lui Caragiale, dar lipseste cu desavarsire. Se lanseaza licitatii a caror garantie este prea mare iar firmele romanesti nu-si permit sa participe. Cifra medie de afaceri impusa in caietele de sarcini este foarte mare. Aceste conditionari arata ca desi avem o agentie de monitorizare a serviciilor de licitatii publice si un centru de resurse juridice ce urmaresc modul in care se deruleaza licitatiile, vom avea aceleasi probleme. AOAR a solicitat partidelor politice rezolvarea acestei probleme. Spre exemplu, exista un proiect al Guvernului de reabilitare a distributiei electrice in zonele care duc lipsa de curent electric, pe bani publici. De ce nu se fac licitatii publice? Ne lipsesc politici concrete, reale si constante pentru rezolvarea problemelor cetatenilor Romaniei.
R.: Cum este incurajata productia romaneasca, in special cea industriala si ce politici de dezvoltare trebuie aplicate pentru dezvoltarea afacerilor romanesti?
C.P.: Nu se mai poate implica statul in dezvoltarea anumitor sectoare, insa exista lucruri pe care toate statele europene le fac, mai putin statul roman. Acesta nu are o politica fiscala supla, care sa stimuleze anumite sectoare de activitate. Spre exemplu, reducerea taxei pe valoare adaugata de la 19 la suta la cinci la suta in domeniul constructiilor, cum este in majoritatea tarilor. Daca am stimula mai mult constructiile si am reusi sa rezolvam si problemele locative, productia de materiale de constructii ar putea sa creasca si statul ar putea lua impozit pe profit. Altii au gasit metode de ajustare fina a unor situatii economice care sa stimuleze anumite activitati. Noua ne lipsesc.
R.: Conditiile de creditare ale intreprinzatorilor romani reprezinta un sprijin real pentru oamenii de afaceri?
C.P.: Conditiile de creditare s-au imbunatatit. Nu se fac afaceri din bani din buzunar. Noi, ca natiune, mai avem mult pana sa intelegem mecanismele economice. Este un domeniu in care mediul de afaceri romanesc este discriminat, in sensul ca dobanzile la creditele luate in Romania sunt aproape duble fata de cele pe care le iau competitorii nostri pe pietele vest europene. Acest domeniu va veni sa suplimenteze oferta de credite, sa creasca concurenta si sa scada preturile creditelor. Si volumul lor este important, Romania fiind mult in urma tarilor dezvoltate. In tara noastra, creditele reprezinta 17- 18 la suta din PIB. Este un procentaj foarte redus fata de cele din Europa. In Ungaria, creditele reprezinta 50 – 60 la suta din PIB, iar in tarile vest europene dezvoltate ajunge la 120 la suta din PIB. Sunt conditii vitrege pentru oamenii de afaceri romani, motiv pentru care nu suntem la fel de competitivi ca cei din Europa de Vest. Imprumuturile punte au fost percepute, in final, ca instrumente financiare normale. Dar inca ne lipsesc multe instrumente financiare considerate absolut normale in vest, evitate si din prudenta bancilor si din cauza faptului ca piata nu este pregatita pentru ele.
R: Ce impact are adoptarea noului Cod Fiscal asupra oamenilor de afaceri?
C.P.: Noul Cod Fiscal nu este mai rau decat cel vechi, dar nici mai bun. S-au limitat o serie de lucruri precum deductibilitatea dobanzilor la imprumuturi in functie de gradul de indatorare. Insa au fost introduse si traznai. La microintreprinderi, cota de impozitare este de 2 la suta daca activitatea de consultanta nu depaseste 50 la suta din cifra de venituri realizata. Este greu de inteles. E o reminiscenta a gandirii primitive. In mod firesc, acesti oameni trebuie stimulati, pentru ca ajuta firmele. O sa fie eliminata, pentru ca nu este conforma nici cu spiritul european. De asemenea, impozitarea salariilor nu se face in modul dorit de piata, nu creeaza locuri de munca, nu reduce piata muncii la negru. Iar in loc sa fie redusa fiscalitatea, se adopta masuri coercitive, care vor fi ocolite intotdeauna de romanii inventivi.
Sursa: Rompres
Data: 25 ianuarie 2007