Bucuresti, 28 iunie 2006
FONDURILE STRUCTURALE
Intre POSIBILITATI si REALITATI
Preocupari ale grupurilor de interese legitime
Cadrul general
• Bugetul UE 2007-2013 prevede pentru Romania fonduri nerambursabile de cca 31 miliarde euro
• Punerea in functiune a structurilor necesare gestionarii fondurilor, poate reduce sau amana accesul la fondurile posibil de-a fi atrase din bugetul UE
• Unitatile de Management sunt constituite la nivel central, toate localizate in Bucuresti (la insistenta UE si acordul Romaniei)
• Motive obiective (schimbari de metodologii la nivelul UE) si subiective (decizii ale Romaniei/Unitati de Management), mentin starea de incertitudine la nivelul economiei (regional, firme, specialisti)
• Riscul de a se cheltui bani, resurse umane si materiale pentru a intocmi proiecte, ce pot depasi cu mult posibilitatile de finantare (7 programe cu cate 6 axe prioritare si 6 -7 obiective, desfasurate pe o perioada de 7 ani, pot conduce la alocarea de sume nesemnificative calculate la nivel de program)
• Incertitudinea din faza de pregatire/programare impiedica bancile comerciale si institutiile financiare sa constituie si sa fie disponibile in alocarea prospectiva a banilor necesari cofinantarii private sau institutionale a proiectelor
• Din structura de implementare discutata in cadrul consultarilor ce au avut loc la MIE, au disparut agentii de implementare
• Agentiile de Dezvoltare, au statut de Organism intermediar, avand un rol birocratic minor
• Numar insuficient de specialisti la nivel regional capabili sa initieze, consilieze si sa controleze programele (proiectele) propuse pentru a fi finantate
• POS-urile si POR nu au stabiliti indicatori, care sa permita orientarea/selectia programelor de dezvoltare regionala, pentru asigurarea unui real proces de convergenta a economiei Romaniei catre nivelul mediu al UE (Ex PIB/loc nivelul actual cca 33% fata de media UE)
• Romania este integrata in UE la un nivel superior comparativ cu situatia celor 4 tari
Din experienta unor tari membre ale UE
(Grecia,Portugalia,Spania, Irlanda)
Conf Raport The Economist noiembrie 2003
NOTA: conditiile de aderare ale celor 4 tari este sensibil diferit de cazul Romaniei (conditii mai putin favorabile, din multe puncte de vedere)
Principalele concluzii:
• Nu se va inregistra o crestere economica imediata; castig de 5-10% in urmatorii 10 ani (cazul Spaniei, Portugaliei)
• Experienta Greciei subliniaza importanta stabilitatii macroeconomice pentru a valorifica potentialul de crestere oferit de integrarea in UE
• Domenii de afaceri favorizate de integrare (oportunitatea de crestere a afacerilor, largire a pietei: infrastructura, IT, constructii, tehnologii in domeniul mediului ambiant)
• Comertul la nivel european va creste (nota: conditiile sunt modificate de globalizarea economica si intrarea Chinei in WTO)
• Investitiile straine nu vor inregistra cresteri spectaculoase, dar va creste in intensitate procesul de fuziuni si achizitii, in special in domeniile cu valoare adaugata
• Puterea de cumparare a populatiei va creste mai incet decat cresterea PIB-ului (evolutii diferite ale preturilor, unele in crestere – servicii- in sensul alinierii la preturile din UE, altele vor scadea -medicamente)
• Salariile vor creste dar vor ramane inferioare celor din UE (in Spania, Portugalia salarii sensibil inferioare UE pentru urmatorii 15 ani)
• Introducerea monedei euro se va face mai usor
• Migratie redusa a fortei de munca din Romania in tarile membre ale UE (nota un raport al Comisiei Europene -mai 2006 – a demonstrat nivelul foarte scazut a migratiei dupa integrarea celor 10 tari in UE in mai 2004)
Evolutii inainte si dupa integrare
Spania, Portugalia, Irlanda si Greciei
Convergenta: PIB/locuitor ca % din media UE 15 (la puterea de cumparare (studiu The Economist)
|
Tara
|
An
intrare in UE |
-10 ani
|
– 5 ani
|
In an Intrare
In UE |
+5 ani
|
+10 ani
|
+15 ani
|
+20 ani
|
2002
estim |
|
Irlanda
|
1973
|
63
|
63
|
61
|
66
|
66
|
67
|
83
|
126
|
| Grecia |
1981
|
66
|
70
|
69
|
63
|
61
|
65
|
64
|
66
|
| Spania |
1986
|
78
|
72
|
71
|
81
|
79
|
84
|
–
|
84
|
| Portugalia |
1986
|
53
|
56
|
54
|
65
|
70
|
69
|
–
|
69
|
| Cehia | 2004 | 59 | 59 |
64*
|
60
|
||||
| Ungaria |
2004
|
49 | 49 |
59*
|
57
|
||||
| Polonia |
2004
|
32 | 39 |
41*
|
39
|
||||
| Slovacia |
2004
|
45 | 50 |
51*
|
47
|
||||
| Slovenia |
2004
|
62 | 68 |
76*
|
74
|
Mecanismele cresterii economice
• Fondurile structurale (FS), sunt creditate ca generand cca 33% din cresterea anuala a PIB-ului
• FS au rol de atragere a investiilor straine
• FS stimularea comertului pe termen lung
• FS permit cresterea investitiilor in infrastructura in paralel cu consolidarea bugetara
• FS impact limitat in primii ani datorita :1. capacitate slaba de absorbtie; Austria(1995) nu a avut capacitatea de-a atrage fonduri in primii 2 ani. Spania si Portugalia au atras mai putin de 10% din fonduri in 2000 (cand s-a schimbat sistemul); Polonia nu a primit nimic (fonduri Sapard) datorita intarzierilor in creerea structurilor.
2. bugetul UE se va imparti intre 27 tari; cele 10 tari membre UE din 2004 au primit din fondul de coeziune finantari in valoare de 115 euro/persoana fata de cele 4 tari care au primit 231 euro/persoana. Irlanda si Grecia au primit in anul integrarii 7% din PIB ceea ce a dus la abuzuri si cheltuirea ineficienta a banilor. In prezent, alocarile sunt limitate la 4% din PIB
3. proiectele trebuie executate avand asigurate finantarile necesare; UE ramburseaza partial sumele cheltuite. Intervine un decalaj de 2-3 ani, intre investitii si plati (rambursare)
28 iunie 2006 – Participanti la Masa rotunda organizata de AOAR la 28 iunie 2006
ASOCIATIA OAMENILOR DE AFACERI DIN ROMANIA