DOCUMENT DE POZITIE
ASOCIATIA OAMENILOR DE AFACERI DIN ROMANIA (AOAR)
fata de proiectul Bugetului de Stat si a celorlalte bugete
(asigurari sociale, somaj s.a.) pentru anul 2008
Comentarii generale
- AOAR apreciaza ca, pentru prima data, Ministerul Economiei si Finantelor si-a pus problema intocmirii Bugetului pe baza de programe. AOAR a solicitat constant luarea acestei masuri inca din 2005.
- Este pozitiv ca 32 din 51 ordonatori principali de credite au intocmit propunerile de buget pe baza de obiective. Din pacate, simpla enumerare a unor obiective, fara indicatori de masurare a eficientei fondurilor cheltuite nu asigura garantia utilizarii competente a banului public.
- Este discutabil daca Romania trebuie sa cheltuiasca pe Aparare si Ordine Publica mai mult decat pe Invatamant si Sanatate (luand in considerare decalajele mari pe care le inregistram fata de media UE si chiar fata de tari ca Ungaria, Cehia s.a)
- Programul de reducere a cotei de CAS ar trebui translatata cu aplicare de la 1 ianuarie si 1 iulie 2008. Reducerile aplicate de la 1 decembrie 2008 sunt formale, ele avand efecte in 2009.
- Multe dintre politicile enuntate nu au atasate explicit resursele financiare necesare si nici indicatori de performanta. In consecinta, este posibil ca sa fie enuntata politica de sprijin a agriculturii, cu enuntarea diferitelor programe (ex. Fermierul), fiind luata in considerare in acelasi timp in buget o crestere cu 20% a importurilor de alimente (vezi importul de bunuri).
- Bugetele locale trebuie sa beneficieze de transferuri numai conditionat, functie de efortul propriu investitional (buget local+imprumuturi de pe piata financiara), in concordanta cu politica de dezvoltare economica regionala si nationala. Se va evita risipa banilor publici pentru actiuni fara impact asupra cetatenilor.
- Veniturile suplimentare ce vor fi obtinute prin eliminarea limitei de 5 salarii pentru aplicarea cotei de CAS ca si extinderea aplicarii acestei cote la alte venituri (prime, salarii suplimentare sa.) sunt ipotetice, perturband in mod inutil mediul de afaceri. Cu ajutorul sindicatelor va creste cererea de tichete pentru cele mai variate motivatii, compensandu-se efectul masurilor adoptate.
- Nu se justifica prin nici o masura din cadrul Bugetului „simplificarea fiscalitatii pentru a stimula mediul de afaceri si crearea de noi locuri de munca (masurile privind plata pe parcursul anului a unor cote din impozitul pe profit ca si procedura simplificata de plata a TVA -similar UE- au fost amanate nejustificat pana in anii 2010 respectiv 2012). Sunt favorizate companiile bancare in dauna societatilor comerciale
- Nu s-a procedat la cresterea semnificativa a veniturilor statului din redevente, volumul acestor venituri continuand sa ramana nesemnificativ in raport cu alte tari.
- Cresterea cheltuielilor Secretariatului General al Guvernului cu 61% si a cabinetului Primului Ministru cu 35%
Referitor STRUCTURA CHELTUIELILOR BUGET DE STAT
- Reducerea de la 6,9% la 6,4 % a cheltuielilor cu personalul, este masura insuficienta, AOAR sustinand , ca si reprezentantii FMI si ai Bancii Mondiale, ca nivelul maxim al acestor cheltuieli sa fie de 5% din PIB. O astfel de filozofie bugetara incurajeaza gradul redus de informatizare a activitatii ANAF si a reducerii costurilor administrative pentru societatile comerciale (cu o investitie de cca 2 mil euro Oficiul National al Registrului Comertului a anuntat ca va putea primi on-line bilanturile societatilor comerciale. Este o dovada a interesului redus al MEF pentru a adopta masuri de informatizare rapida si completa a relatiei contribuabil – autoritati fiscale, cu efecte asupra gradului de incasare a taxelor si impozitelor si a costurilor financiare si in resurse umane pe care le suporta societatile comerciale.
- Conform datelor INS, in luna august salariul mediu pentru personalul din administratia publica a fost superior celui din sectorul cercetare – dezvoltare. In aceste conditii alocarea a 0,54% din PIB pentru cercetare poate fi un efort inutil in lipsa cercetatorilor performanti si a unor programe de cercetare care reusesc sa transmita rezultatele lor la nivelul societatilor comerciale.
- Cheltuielile de asistenta sociala depasesc cu mult cheltuielile de capital (9,8% fata de 5,5% din PIB). Aceasta abordare este contrara cerintelor privind cresterea volumului de investitii publice in infrastructura necesara dezvoltarii afacerilor (vezi cerintele unor companii ca Ford, Nokia, cerintele firmelor romanesti fiind oricum neglijate). Ex.: in programul de dezvoltare rurala nu se prevede nimic pentru generalizarea platformelor de comunicatii pe banda larga, care ar permite conectarea informationala a tuturor localitatilor din Romania, fara a fi incalcate reglementarile UE.
- Cresterea cu 40% a transferurilor bugetare nu sunt justificate.Trebuie specificat care este ponderea, contributia la Bugetul UE, cat reprezinta nivelul cofinantarii proiectelor finantate din fonduri structurale si cat reprezinta transferurile necesare echilibrarii bugetelor locale, acolo unde acest lucru este necesar.
Referitor la POLITICILE CE AU STAT LA BAZA PROIECTULUI DE BUGET 2008
- Toate politicile mentionate trebuie sa fie sustinute de resursele financiare alocate care sa indice extinderea efectului acestei politici la nivelul societatii
- Nu se prevede nici o masura care sa favorizeze partenariatelor public-privat, capabile sa mareasca efectul pe care pot sa-l produca banii publici, extinzand volumul serviciilor sociale oferite categoriilor de cetateni aflati in situatii deosebite (masuri pentru reducerea numarului de someri care refuza un loc de munca, cresterea mobilitatii fortei de munca intre diferite judete s.a.)
- Politica in domeniul Educatiei: descentralizarea trebuie dublata de acordarea de resurse financiare suplimentare la nivelul autoritatilor locale; nu se prevede niciun obiectiv concret si nici indicatori ( numar de scoli noi, modernizate, reparate, reducerea cu 25% a numarului de unitati fara aviz sanitar s.a) ,
- Politica in domeniul Sanatatii: nu prevede desfiintarea programelor nationale de sanatate, sursa de licitatii contestate sistem original promovat in Romania. Similar nu se prevede asigurarea mai buna cu medicamente si desfiintarea plafoanelor lunare la nivelul farmaciilor, sistem unic in UE. Este neclar daca cele 8 spitale judetene de urgenta si repararea celor 21 spitale judetene se finalizeaza in 2008 sau continua si pana cand in urmatorii ani.
- Toate celelalte politici sunt expediate cu prevederi generale, valabile si in 2008 ca si in 2000 sau in 2013. Nu sunt utile analizei si responsabilizarii ordonatorilor de credit.
- In domeniul administatiei publice nu se prevede nimic privind informatizarea acesteia si imbunatatirea serviciilor catre societatile comerciale si cetateni.
- Politica in domeniul Locuintelor nu aloca sume clare pentru finantarea cresterii eficientei termice a cladirilor, domeniu in care avem de respectat lege, HG si angajament l
a nivelul UE. Continuam insa sa alocam anual, ca si in 2008, sume de nivelul a sute de milioane de euro pentru a asigura subventionarea caldurii sau pentru a garanta, credite pentru importul de resurse energetice, credite rambursate an de an doar in proportie de 75-80% - In domeniul fondurilor ce urmeaza a fi primite de la Uniunea Europeana nu se prevede nimic legat de Fondul de dezvoltare rurala si agricultura, in urmatorii ani urmand a fi primiti peste 8 miliarde euro. Nu se face nici o rreferire la aceasta sursa de finantare in Programul de Dezvoltare Rurala, slab fundamentat (generalitati) si finantat din surse discutabile (taxe pe vanzarea in mai putin de trei ani a unor proprietati mostenite, nivelul acestor operatii neputand fi apreciat nici macar statistic)
COMENTARII DOCUMENTE ANEXA
Bugetul de Stat 2006-2008 ANEXA 1
- Daca se va reduce consumul privat de unde rezulta o crestere atat de importanta a veniturilor/profiturilor bancilor?
- Ingrijoratoare prevederea veniturilor provenind din impozitul pe dividende, ceea ce atesta asteptarea MEF in reducerea competitivitati economiei Romaniei, reducerea profitabilitatii la nivelul societatii comerciale
- Impozitul pe venituri agricole a fost amanat, in loc sa fie doar diminuat in 2008 ca urmare a secetei din 2007
- Nici o prevedere privind impozitele platite de notari/ avocati. Nu se cunoaste marimea acestora?
- Neevaluate veniturilor din castiguri de capital si redevente, contrar declaratiilor constante facute de MEF si sustinute public de AOAR.
Bugetul Asigurarilor de Stat ANEXA 1/03
Nu exista de cca 4 ani nici o raportare detailata a cheltuielilor facute din fondul de asigurari de accidente si imbolnaviri profesionale, cu exceptia acoperirii cheltuielilor proprii de functionare. Toate cererile privind existenta unui raport explicit a modului de constituire si cheltuire a acestor sume nu a primit un raspuns oficial. S-a cerut unificarea acestei contribuii cu cea a CAS-ului, adresandu-se acesluiasi domeniu de interventie bugetara.
Bugetul asigurarilor pentru somaj ANEXA 1/06
- In scadere fata de 2007 dar mentinut cu un execedent nejustificat, atat de scaderea somajului cat si de implicarea banilor publici pentru pregatirea si „exportarea fortei de munca” in alte tari (care este adevarata raspundere a ANOFM in actuala conjunctura economica si a pietei fortei de munca din Romania)
- Inadmisibila reducerea sumelor alocate pentru programele vizand stimularea crearii de locuri de munca, de la 93 mii lei la 61 mii lei. Masura inconsistenta cu obiectivul cresterii numarului de locuri de munca cu 93.000 in 2008.
- Creste volumul cheltuielile cu salariile, cu toate cca s-a prevazut trecerea unui numar mare de angajati penttru acoperirea celor 1.444 posturi noi create la Agentiile de Asigurare Sociala. Cum s-au corelat aceste actiuni si care este impactul pe bugetul de somaj?
- Cresc cheltuielile de protocol si reprezentare cu 100%. Care este justificarea?
Fisa Program Anexa 10.06
Neclara; identitatea cifrelor / ani, fara explicatii si pentru anumite pozitii fara nici o cifra pentru anii 2009-2011 arata doar o abordare formala sau un document de lucru, nefinalizat
Trebuie revazut si completat.
NOTA: pe masura continuarii analizei, urmare a timpului scurt alocat examinarii unui volum mare de informatii, vom reveni cu observatii
ASOCIATIA OAMENILOR DE AFACERI DIN ROMANIA