Competitia LIBERA, intre dorinta celor puternici si frica celor slabi
Cadrul general
- OMC stabileste, de comun acord cu statele membre, regulile comertului mondial. In general regulile se respecta. Sunt numeroase cazuri de incalcare: taxa vamala de 30% si cotele aplicate importurilor de produse din otel de catre SUA, masuri abandonate dupa 18 luni.
- Negocierile ce se poarta la nivelul OECD in ultimii 2 ani, pentru incheierea unui acord vizand eliminarea subventionarii siderurgiei. China, Brazilia si India refuza un asemenea aranjament.
- Conferinta de la Cancun, privind reducerea pana la eliminare a subventiilor agricole, pentru a permite tarilor ce au avantaje competitive in acest domeniu sa-si valorifice produsele la preturi superioare, a esuat. S-a convenit dupa cca 1 an, la Doha un acord in acest domeniu.
- SUA refuza semnarea acordului pe problematica reducerii efectului de sera, pentru a nu afecta dezvoltarea sa industriala. Industria americana produce cca 25% din poluarea industriala la nivel.
- Reducerea puternica a fiscalitatii in unele dintre tarile central europene care au devenit membre UE de la 1 mai 2004, a declansat luarea unor pozitii critice din partea Frantei si Germaniei, care ameninta cu reducerea fondurilor europene ce vor fi acordate din fondurile structurale.
- Ministrul francez Nicolas Sarkozy afirma explicit in mai 2004 ca “regulile UE privind acordarea de ajutoare guvernamentale sunt prea restrictive”. Pentru ca Franta si Germania sa nu devina “deserturi industriale” el sustine public ca exista companii puternice in Europa, cu un know-how de standarde inalte, pe care trebuie sa le sustinem (guvernul). Institutul Francez pentru Relatii Internationale apreciaza ca doar 5% din investitiile franceze pot fi apreciate ca “dezindustrializari”.
- Franta a castigat de pe urma globalizarii; in 2003 locul 1 mondial primind investitii straine in valoare de 52 miliarde euro.
- Prioritatea managerilor din UE este dezvoltarea mediului de afaceri (23% au reclamat taxele si alte conditii economice?). 45% dintre managerii din UE au apreciat preocuparile guvernamentale pentru cresterea sprijinului pentru cercetare.
- Indienii fac outsourcing in Polonia, Cehia, Ungaria, urmare a intrarii in UE, aproximitatii locatiei fata de UE (15) si costul inca redus al fortei de munca.
CAZUL ROMANIA
1. In procesul de negociere cu UE, Romania intampina dificultati in finalizarea capitolului Concurenta. De ce?
Cei puternici considera ca intreprinderile nu trebuie sa primeasca ajutoare de stat! Principial corect! Dar siderurgiile franceza, britanica, italiana, spaniola sau germana au beneficiat in perioada de restructurare, anii ’70-’80, de sume de ordinul zecilor de miliarde de EURO.
Nu discutam cazul SUA.
Sunt considerate “ajutoare de stat” stergerile de datorii, fara de care procesul de privatizare stabilit prin acordurile cu FMI si Banca Mondiala nu se puteau pune in practica.
Au fost convenite ajutoare de stat in cazul Slovaciei, Cehiei, Poloniei, cu impunerea de conditionalitati. De ce nu se accepta un tratament similar in cazul Romaniei ?
2. Romania ramane cu o fiscalitate sensibil superioara tarilor din zona central-est europeana. Compania KPMG apreciaza ca Romania este vulnerabila la capitolele birocratie, coruptie, schimbari fiscale (inca prea frecvente)
Daca Romania nu poate rezista concurentei exercitata de firmele vest europene de ce s-a impus in negocieri eliminarea Taxelor Vamale pentru produse industriale incepand cu 1 ianuarie 2002?
3. Liberalizarea contului de capital din aprilie (?) 2005, a determinat o politica a BNR care va afecta semnificativ firmele romanesti decapitalizate (creditarea bancara reprezinta cca 26% din PIB (CEI SLABI !), fata de o medie de 40-60% in tarile central si est europene devenite membre UE si de peste 120% in tarile din zona UE (15) (CEI PUTERNICI!). Mai mult excedentul de bani existent pe pietele vest europene (CEI PUTERNICI), vor fi atrase de posibilitatile speculative oferite de piata romaneasca (CEI SLABI), ca urmare a diferentialului mare al dobanzilor.
4. Problema raportului productivitatate/salarii. Presiunea in crestere, in Romania a costului utilitatilor si in special al resurselor energetice, in avans fata de posibilitatile de modernizare si reducere a consumurilor (CEI SLABI). Productivitatea Bulgariei este cca 33% fata de cea medie a UE (CEI PUTERNICI, sunt Franta cu 112% fata de media UE, Italia cu 105,3% , Marea Britanie cu 97% s.a)
5. Aflata in plin proces de restructurare, cu un sistem de creditare insuficient dezvoltat, investitiile publice, in lucrari de infrastructura vor avea o evolutie limitata de obligatia de-a avea un deficit bugetar redus (in 2005 va fi de 1,5%). Cei puternici, membrii UE ca Germania si Franta inregistreaza deficite bugetare mult superioare nivelului de 3%. Similar, 6 din cele 10 noi state membre depasesc nivelul de 3% deficit bugetar (Ungaria unul dintre cazurile cele mai notabile).
6. Nivelul cheltuielilor necesar a fi facute de companii pentru indeplinirea conditiilor impuse de legislatia europeana si preluate de legislatia romana. Problemele de energie si de mediu cu care se confrunta firmele mijlocii si medii, in sectoare de prelucrare (CEI SLABI), va reduce competitivitatea fata de firmele vest europene(CEI PUTERNICI) care au rezolvat astfel de probleme in perioade de timp mult mai lungi si dispunand de posibilitati de creditare net superioare