Articole aparute in presa in urma Conferintei
COTIDIAN ONLINE DE FINANTE SI AFACERI
22 Martie 2006
Creditare mai usoara pentru IMM-uri
Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) vrea sa intre pe piata creditelor a anuntat presedintele fondului Aurel Saramet. El a spus ca va cere BNR includerea societatii pe care o conduce in Registrul General al institutiilor financiare nebancare (IFN) ceea ce inseamna ca fondul se va supune acelorasi reguli valabile pentru acestea.
FNGCIMM ar avea posibilitatea sa ofere credite intreprinderilor mici si mijlocii care nu au posibilitatea sa obtina imprumuturi din cauza birocratiei, a costurilor suplimentare, precum si din lipsa garantiei. „Din cele 99,15% pe care il ocupa sectorul IMM, 74% il reprezinta intreprinderile care isi finanteaza activitatea din fonduri proprii si nu din credite. Vom avea posibilitatea, prin includerea fondului in Registrul General al IFN-urilor, de a finanta acele IMM-uri care nu ajung la credite. Trebuie sa se inteleaga insa ca nu suntem un concurent direct al bancilor, ci ne vom pastra in continuare caracterul de mijlocitor intre mediul de afaceri si sistemul bancar”, a explicat Aurel Saramet.
Drum greu spre IFN
Dintr-un studiu realizat de BCR pe portofoliul sau de clienti reiese ca din cele 149 de societati comerciale care s-au declarat societati de intermedieri financiare si leasing, 31 intrunesc cerinta minimala cu privire la capitalul social subscris si varsat doar 40 sunt organizate sub forma de societate pe actiuni (S.A.). Ordonanta (28/2006) privind institutiile nebancare prevede ca IFN-urile ce indeplinesc anumite criterii cum ar fi cifra de afaceri, volumul creditelor, gradul de indatorare, totalul activelor si capitalurile proprii trebuie sa indeplineasca unele cerinte speciale. IFN-urile trebuie sa beneficieze de fonduri proprii si sa respecte unele conditii de expunere cum ar fi cea fata de actionari, rude sau membrii in Consiliile de Administratie ale IFN, conditii privind calitatea activelor, constituirea si utilizarea provizioanelor de risc, precum si organizare si control intern.
de Alexandru URZICA
JURNALUL NATIONAL
22 Martie 2006
Necesitate – Competitivitatea, sustinuta cu credite
de Adrian Mihai
SPRIJIN. In 2006 au fost acordate garantii de 17 milioane de euro, a anuntat Aurel Saramet presedinte FNGCIMM
“Cosmetizarea” indicatorilor financiari, facilitarea accesului la creditele pe termen lung si sprijinul pentru accesul la banii de la Fondul de Mediu sunt cateva dintre noutatile anuntate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii.
Intreprinderile mici si mijlocii isi vor putea “cosmetiza” indicatorii financiari pentru a putea obtine mai usor un credit. Creditul comercial pe care il acorda furnizorii strica indicatorii de solvabilitate si lichiditate ai clientilor potentiali ai bancilor. “Foarte curand vom initia o metodologie de a lua aceste titluri si de a le sconta”, a anuntat Aurel Saramet, presedintele Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM). Declaratia a fost facuta ieri la conferinta de presa cu tema “Creditarea economiei Romaniei, in perspectiva integrarii in UE”, organizata de Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania.
TERMEN LUNG. Un alt proiect al Fondului este acela de a ajuta firmele sa obtina credite pe termen lung. Deoarece resursele atrase de banci sunt cu preponderenta pe termen scurt, acestea se feresc sa ofere credite pe termene de sapte-opt ani. In acest sens, Fondul este pe cale de a pune in functiune un parteneriat incheiat cu sase banci prin care va participa la co-finantarea pe termen lung a firmelor. “O banca va putea sa dea in loc de un credit pe termen lung, doua sau trei, pentru ca in completarea fondurilor pe termen lung ale bancii venim noi cu fondurile proprii”, a explicat Saramet mecanismul de functionare a finantarii. Potrivit acestuia, parteneriatul ar trebui sa inceapa in doua-trei saptamani.
ACCESIBILITATE. Banii stransi la Fondul de Mediu ar putea sa devina si ei mai accesibili. “Vom face un fel de sindicalizare impreuna cu Fondul de mediu. Pentru firmele care vor sa obtina finantari pentru investitii de mediu vom finanta partea de contributie proprie, in conditiile economiei de piata. Fondul de mediu da grantul, iar noi acordam un credit pentru cofinantare”, a explicat Saramet.
“In 2005, am acordat garantii de 38 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca am sustinut credite de peste 80 de milioane de euro”, a anuntat Saramet. Doar 48% din creditele garantate sunt pentru investitii, restul fiind pentru activitatea curenta. Circa 40% din acestea din urma sunt credite de subzistenta, “credite pe care bancile le acorda ca sa nu-i moara clientul”, a remarcat Saramet. Aproape 73%-74% dintre IMM-uri s-au dezvoltatat din fonduile proprii, capital si profit, arata datele unui studiu comandat de FNGCIMM si realizat de CURS. “Anul acesta, in doua luni si jumatate am acordat garantii de circa 17 milioane de euro, incepand sa aplicam criteriile de selectivitate a ceea ce inseamna sustinerea va-lorii adaugate”, a anuntat Saramet.
INVESTITII. Oamenii de afaceri atrag atentia asupra nevoii urgente de creditare pe care o resimte economia romaneasca in vederea integrarii in UE, pentru asigurarea competitivitatii firmelor autohtone. “La intrarea in UE va trebui sa avem o politica de creditare agregata intre Guvern, banci si BNR”, a aratat Constantin Bostina, vicepresedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. “Preocuparea Guvernului pentru a asigura o politica de creditare in favoarea agentului economic este destul de slaba. In multe probleme legate de creditare BNR este paralela real cu ceea ce se intampla in practic in mediul de afaceri”, a subliniat Bostina. “Facem un apel foarte sever la sistemul bancar sa paraseasca pozitia de oligopol, sa gaseasca resurse pentru a finanta firmele romanesti. Degeaba guvernatorul BNR va ofta si va spune ca nu avem cerere satisfacuta de oferta interna, daca nu facem nimic p
entru ca oferta interna sa se dezvolte”, a aratat Cristian Parvan, secretar general al AOAR. “Noi asteptam in primul rand de la Eximbank sa aiba o activitate mai notabila la nivelul economiei”, a aratat Parvan. El a mai propus Bancii Nationale a Romaniei sa micsoreze rezerva obligatorie in cazul in care bancile crediteaza agentii economici.
CRESTEREA TVA
In dilema, cresterea TVA sau a cotei unice, data spre rezolvare de UE, Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) sustine cresterea cotei unice de impozitare de la 16% la 19%. “Cresterea cotei unice ar duce la un spor al colectarilor la bugetul de stat. In schimb, o majorare a TVA va duce, pe de o parte la o crestere a preturilor, si pe de alta parte la o scadere a profitului companiilor si a bazei de impozitare si implicit a incasarilor la buget”, a explicat Cristian Parvan.
GARDIANUL
22 Martie 2006
Oamenii de afaceri cer BNR sa relaxeze conditiile de creditare pentru intreprinderi
In Romania, putinele intreprinderi mici si mijlocii (IMM) care reusesc sa se imprumute de la banci o fac pentru a supravietui si mai putin pentru a se dezvolta. Oamenii de afaceri se declara ingrijorati de aceasta situatie si acuza BNR ca “este paralela” cu situatia reala a economiei, cerandu-i sa adopte masuri pentru a usura accesul la credite al IMM-urilor.
Firmele nu au bani pentru investitiile de mediu
“Suntem ingrijorati si facem apel la sistemul bancar sa paraseasca pozitia de oligopol si sa gaseasca solutii sa finanteze firmele romanesti, pentru ca altfel devin si mai putin competitive”, a declarat ieri vicepresedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri (AOAR), Cristian Parvan. La randul sau, presedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM, Aurel Saramet, a atras atentia ca doar 48% dintre creditele garantate anul trecut de institutia pe care o conduce au fost pentru investitii, restul fiind pentru sustinerea activitatii curente – din care 40% sunt pentru subzistenta. Un alt semnal de alarma tras de reprezentantii AOAR este faptul ca nici jumatate din sumele pentru investitiile de mediu – obligatorii din perspectiva integrarii europene – nu au fost atrase anul trecut din cauza ca IMM-urile nu au bani sa asigure propria contributie. In plus, bancile ezita sa finanteze acest sector, pentru ca investitiile in mediu sunt catalogate cu risc ridicat si nu aduc valoare adaugata mare. Ca urmare, AOAR solicita BNR sa imbunatateasca reglementarile privind rezervele minime obligatorii ale bancilor privind creditarea in valuta, in sensul constituirii acestora proportional cu creditele acordate, ceea ce ar duce la ieftinirea imprumuturilor. In alta ordone de idei, IMM-urile vor beneficia in acest an de fonduri totale de 44,5 milioane de lei pentru investitii, modernizare si retehnologizare printr-un program derulat de Agentia Nationala pentru IMM-uri (ANIMMC) prin intermediul unei banci comerciale. Beneficiarii eligibili trebuie sa aiba capital social privat si sa nu aiba restante la bugetul de stat, bugetele speciale si bugetele locale, sa raporteze o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane de euro sau sa detina active totale de maximum 43 milioane de euro. Pentru IMM, finantarea nu poate depasi echivalentul in lei a 50.000 de euro, exclusiv TVA, si in acelasi timp nu poate acoperi mai mult de 60% din valoarea proiectului de investitii. Contributia proprie a beneficiarului trebuie sa fie de minimum 15% din valoarea proiectului de investitii, in natura sau in numerar. (C. Neacsu)
ZIUA – ECONOMIC
22 Martie 2006
Firmele plang dupa credite
Asociatia Oamenilor de Afaceri acuza dificultatile pe care le intampina societatile romanesti din partea bancilor * Companiile vor ca BNR sa stimuleze bancile care finanteaza economia reala
Bancile continua sa fie reticente in acordarea de imprumuturi pentru dezvoltarea companiilor, iar banca centrala este uneori “paralela” cu problemele de creditare pe care le intampina economia reala, apreciaza reprezentantii Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). Datele Asociatiei arata ca, in Romania, nivelul creditului neguvernamental, care reprezinta 17% din PIB, este semnificativ mai redus decat in tarile membre ale Uniunii Europene. Astfel, in Bulgaria, procentul este de 36%, in Ungaria 45%, in Polonia 27%, iar in Cehia de 33%. “Sistemul bancar trebuie sa paraseasca pozitia de oligopol si sa gaseasca solutii pentru a oferi credite firmelor romanesti. Fara creditare nu se poate face dezvoltare si nu creste competitivitatea”, a aratat secretarul general al AOAR, Cristian Parvan. Pe de alta parte, reprezentantii AOAR au propus BNR sa analizeze posibilitatea ca rezervele minime obligatorii impuse bancilor sa fie invers proportionale cu creditele acordate, respectiv daca o banca acorda credite pentru firme, rezervele pe care trebuie sa le constituie la banca centrala sa fie mai mici. “BNR este uneori paralela cu economia in anumite probleme de creditare”, a mentionat Constantin Bostina, vicepresedintele AOAR. Potrivit lui Parvan, unul dintre motivele pentru care bancile refuza adesea creditarea firmelor si mai ales a celor mici este lipsa garantiilor. La randul sau, Aurel Saramet, presedintele Fondului National de Garantare a Creditului pentru IMM-uri (FNGCIMM) a aratat ca un sondaj efectuat de Agentia pentru IMM-uri arata ca peste 70% din firme investesc in dezvoltare din fondurile proprii ale actionarilor si din profiturile realizate. “Acest lucru inseamna ca bancile nu sunt chiar atat de deschise pe cat declara”, a precizat Saramet. Mai mult, oficialul FNGCIMM a mentionat ca din statistica bancilor cu care lucreaza Fondul reiese ca 48% din creditele garantate au fost utilizate pentru investitii, iar 52% pentru activitati curente. Din creditele pentru activitati curente, 48% din finantari au ca scop mentinerea firmelor la un nivel minim de activitate. In aceste conditii, el a apreciat ca atat Guvernul, cat si Banca Nationala a Romaniei si bancile comerciale trebuie sa ia masuri pentru sporirea creditarii.
AOAR ar vrea o cota unica de 19%
In alta ordine de idei, Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania sustine cresterea cotei unice de impozitare de la 16% la 19%, deoarece majorarea taxei pe valoarea adaugata ar avea efecte atat asupra firmelor, cat si asupra consumatorului final, a precizat secretarul general Cristian Parvan. “Cresterea cotei unice ar duce la un spor al
colectarilor la bugetul de stat. In schimb, o majorare a TVA va duce, pe de o parte la o crestere a preturilor, si pe de alta parte la o scadere a profitului companiilor si a bazei de impozitare si implicit a incasarilor la buget”, a explicat Parvan. El a precizat ca autoritatile ar trebui sa fie mai transparente si “sa spuna clar de cati bani mai este nevoie la buget”. Expertii Fondului Monetar International si cei ai Uniunii Europene au recomandat autoritatilor fiscale din Romania majorarea TVA sau a cotei unice de impozitare ca optiuni de crestere a veniturilor bugetare.
Andreea CALOMFIRESCU
GANDUL – News Cafe
Patronii se incrunta la CEC
Modificarea actului normativ privind strategia de vinzare a Casei de Economii si Consemnatiuni a ajuns in dezbaterea patronatelor. Unele dintre acestea, incurajate de alba-neagra guvernamentala cu privatizarea bancii, se pronunta hotarit impotriva vinzarii.
Bilbele autoritatilor in privinta vinzarii pachetului de actiuni detinut de stat la Casa de Economii si Consemnatiuni dau prilejul patronatelor din Romania sa se opuna privatizarii. Recent, comisia de privatizare a bancii a respins ideea de aminare a procesului de privatizare a CEC, dupa ce atit reprezentantii Fondului Monetar International, cit si Almunia, comisarul european pentru Finante si Afaceri, au dat de inteles ca acesta ar fi un pas gresit. Amintim ca, anterior, atit ministrul Sebastian Vladescu, cit si premierul Tariceanu au avansat in declaratii publice ideea aminarii privatizarii, din cauza ofertelor financiare considerate prea slabe in raport cu valoarea bancii. Acum, actul normativ a ajuns, potrivit reglementarilor, in atentia Consiliului Economic si Social (CES) pentru avizare.
Acuze de iresponsabilitate
Confederatia Patronala a Industriei, Serviciilor si Comertului din Romania (CPISC) si-a manifestat vineri dezacordul total fata de modul de abordare guvernamental privind privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni – CEC. CPISC considera ca nota de fundamentare a Hotaririi de Guvern privind modificarea si completarea HG pentru aprobarea Strategiei de privatizare a CEC – SA, primita spre avizarea partenerilor sociali, la Consiliul Economic si Social – CES, sub nr. 561 din 15 martie, nu contine altceva decit referiri de procedura la alte acte normative fara sa „fundamenteze” in vreun fel temeiul si logica unei asemenea decizii. CPISC critica in termeni duri: „decizia de vinzare a CEC, face parte din lungul sir de actiuni similare practicate de ani buni, de guverne iresponsabile, care instraineaza fara nici o noima resurse corporale si necorporale romanesti la preturi infime, din singura ratiune de a asigura resursele unei gestionari bugetare sub-mediocre si lipsite de transparenta”.
Patronatele si AOAR nu vad rostul vinzarii
CPISC sustine ca CEC ar trebui sa ramina la stat ca banca de economii. Confederatia patronala sustine ca autoritatile ar trebui sa fie preocupate de o structura a sistemului bancar in banci de investitii, banci comerciale si banci de economii. In aceasta ultima categorie, CEC este consacrata. „In mod logic si necesar, efectele acestei masuri vor impune luarea deciziei de inlocuire pe piata financiara a CEC, cu o institutie cu functii similare, costurile vor fi de zeci de ori mai mari decit modesta valoare ce va fi obtinuta prin tranzactia actuala si care se va dilua, ca toate cele de pina acum, in negura unui buget de stat administrat lamentabil.” In luna februarie a acestui an, Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) si-a manifestat, de asemenea, in cadrul intilnirii cu delegatia FMI, convingerea ca privatizarea CEC ar trebui sa fie anulata, iar banca sa fie transformata in institutie destinata pastrarii economiilor populatiei.
Alternativa la privatizare
Inainte ca privatizarea sa fie reluata, a fost avansata ideea recapitalizarii CEC cu mai multe sute de milioane de dolari pentru pastrarea cotei de piata, sau implicarea BERD si IFC in actionariatul bancii pe modelul BCR. Acum, CPISC propune o alternativa de acelasi gen pentru pastrarea cotei de piata. „In situatia in care institutia nu este performanta, solutia optima poate fi incredintarea administrarii acesteia unei companii specializate pe baza unui contract de administrare, cu inalte clauze de performanta, iar eventuala majorare de capital se poate face prin subscriptie publica pina la nivelul satisfacator”, sustine CPISC.
Daniel Oanta
1. Sursa: Cotidianul
Ce sa creasca: TVA sau cota unica?
de Delia Budurca
Autoritatile sustin necesitatea cresterii ponderii veniturilor bugetare în PIB de la 29,7% anul trecut la 33%- 34% dupa integrare. Banii – trei procente din PIB (8,4 miliarde RON, 2,2 miliarde euro) sunt necesari atât pentru plata contributiei la bugetul european, cât si pentru cofinantarea fondurilor structurale. Pe lânga îmbunatatirea colectarii, cresterea unei taxe a fost recomandata si de oficialii europeni, iar, ulterior, ministrul finantelor a declarat ca nu exclude cresterea unei taxe principale. Ce sa fie, cota unica sau TVA?
Fostul ministru de finante, Ionut Popescu, a sustinut înca de anul trecut cresterea TVA-ului cu 3 puncte procentuale, de la 19 la 22%. “Filozofia este simpla impozite mici pe munca, profit si salarii si mutarea impozitarii pe consum. Se muta povara fiscala de pe cei care muncesc mai mult, pe cei care consuma mai mult, acestia din urma fiind si cei care câstiga mai mult”, spune Popescu, care considera ca un eventual efect inflationist nu va fi resimtit pe termen lung. În plus, cresterea TVA va mai domoli rata de crestere a consumului, care pune si acum probleme inflationiste. “Daca se pleca de la 1 ianuarie 2006 cu cresterea TVA, calculasem ca s-ar fi colectat un miliard si ceva de euro”, explica fostul ministrul d
e finante. Plus ca TVA-ul se colecteaza mai bine, iar profiturile si salariile se ascund cel mai usor de impozitare.
Oamenii de afaceri vor cresterea cotei unice
Oamenii de afaceri sustin cresterea cotei unice, mai degraba decât a TVA. “Pentru ca pretul produselor e fixat de piata, iar ei vor trebui sa absoarba cresterea TVA în profituri”, a explicat Cristian Pârvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Majorarea TVA are efecte atât asupra firmelor, cât si a consumatorului final. Iar profit mai mic pentru oamenii de afaceri va însemna un impozit mai mic colectat de stat. Cristian Pârvan sustine ca autoritatile ar trebui sa fie mai transparente fata de mediul de afaceri, sa spuna clar de câti bani e nevoie la buget si sa aiba o strategie fiscala, nu doar sa majoreze impozitele.
Nu creste nici TVA, nici cota unica
Gabriel Biris, expert în fiscalitate, de la firma de avocatura Salans, sustine ca din eliminarea exceptiilor de impozitare din legislatia actuala se pot strânge 2,2 miliarde euro. “Acestia pot fi strânsi foarte usor din largirea bazei de impunere, nu trebuie decât sa se renunte la privilegii si nu sa transfere impozitarea în spatele celor multi. Banii pot fi obtinuti din patru masuri: eliminarea abuzului de microîntreprinderi, a exceptiilor de la impozitul pe tranzactii imobiliare, eliminarea cotei de 1% la câstigurile pe actiuni mai vechi de 2005 si marirea impozitelor pentru lux”, explica Gabriel Biris. El recomanda stimularea repatrierii profiturilor din off-shore-uri, care a functionat în Belgia si Italia, aplicând o taxare preferentiala pentru un interval limitat de timp. De exemplu, impozitare cu 3% pentru repatrierea profiturilor în 3 – 6 luni, 7% între 3 – 6 luni, 10% între 6 – 12 luni, si 40% pentru peste un an. Între TVA si cota unica, analistul sustine întâi majorarea cotei unice, abia apoi a TVA. “Sa nu fim cinici, cresterea TVA duce la majorarea preturilor si, implicit, a costului vietii pentru cei cu venituri mici. O astfel de decizie trece sarcina fiscala de la cei cu venituri mari la cei cu venituri mici”, încheie Gabriel Biris.
NINE O’CLOCK
22 Martie 2006
AOAR pleads for a 19 pc flat tax starting January 2007
VAT increase would negatively affect the firms as well as the consumers
published in issue 3643 page 1 at 2006-03-22
BUCHAREST – Businessmen’s Association of Romania (AOAR) argues in favour of flat tax increase from 16 to 19 per cent, because the VAT increase would negatively affect the firms as well as the consumers, said on Tuesday the secretary general of AOAR, Cristian Parvan (photo).
“Increasing the flat tax would bring an improvement to state budget collections. On the other hand, a VAT increase would determine a raise in prices as well as a decrease of companies’ profits, thus of the assessment basis resulting lower budget collections,” explained Parvan. He also said that the state should demonstrate more transparency by “telling exactly how much more money is needed to the budget”. This way the businessmen could make more accurate plans based on these needs. “Authorities should elaborate fiscal strategies, because increasing taxes is not the only way to make collections for the state budget,” he added.
The declarations come in the context of International Monetary Fund (IMF) recommendations of increasing taxes, with emphasis on increasing either the flat tax or the VAT in order to raise budgetary revenues. Emmanuel van der Mensbrugghe, IMF chief negotiator in relation with Romania, said in February that the IMF is not considering a particular tax, but intends to encourage the elimination of taxing exceptions, this being the very reason that introducing the flat tax was seen by the financial institution as favourable. On the other hand, the official said that it is very hard to tax labour force and capital, which are mobile nowadays, and that is why VAT is important, but attention must not be solely concentrated on this tax.Sebastian Vladescu, the Finance Minister, mentioned, at the beginning of this month, that in 2007 higher budgetary resources will be needed in order to cover Romania’s needs as an EU member. He added that these resources will be obtained after the Fiscal Code modification, dues and environment and property taxes, which in some cases are very low. The Fin Min stated that starting with January 2007 one of the main taxes will have to be increased. “The flat tax is to be discussed”, said the minister, underlining the fact that Romania will need supplementary funds in order to be able to pay its contribution as well as to co-finance projects.
Cristian Parvan also stated that AOAR does not agree with the privatisation of the National Savings House (CEC), since it is “the only banking institution that people in the rural environment have access to”. He stressed the fact that the potential CEC buyer will not keep the agency network all around the country, because it is not profitable, and will be oriented on the urban environment as most of the banking operators, in the detriment of the rural population.
SMEs dissatisfied with crediting policies
Romanian SME crediting is still at a very low level compared to other countries in the region, this situation affecting companies’ competitiveness on the market, said on Tuesday Cristian Parvan.
According to a study of the National Bank of Romania Romanian (BNR), non-governmental lending represents only 17 per cent of the GDP, as opposed to the EU – minimum of 27, Bulgaria – 36, Hungary – 45, while in the Euro area the percentage is as high as 99. According to these figures, for 2004, Romania falls on the last place. 92 per cent of the Romanian economic activities are operated by SMEs. “The banking system must renounce the monopoly position and find solutions to finance Romanian firms. Without lending there can be no development and competitiveness,” said Parvan stressing the fact that SMEs usually finance their activities and investments on their own. He also added that one of the reasons banks are reluctant in lending SMEs is the lack of guarantees.
Aurel Saramet, president of the National Credit Guarantee Fund for Small and Medium Sized Enterprises (FNGCIMM), argued banks should no longer be reluctant, since in 2004 the Fund granted guarantees of approx. EUR 38 M, resulting credits of more than EUR 80 M.
“Since the beginning of the year the guarantees provided by the Fund already reached EUR 17 M, mea
ning almost half of the last year’s volume,” added Saramet. He stressed the fact that cooperation between the Government, BNR and commercial banks is crucial in adopting measures that would improve SMEs’ situation. He also mentioned that according to the statistical data provided by the banks cooperating with the fund, only 48 per cent of the loans were for the purpose of investment, the other 52 per cent being dedicated to current operations, and of this percentage 48 per cent is aimed to company’s survival.
Saramet also announced that the fund is currently discussing partnership with six Romanian banks in order to facilitate long term lending to SMEs, the Fund following to finance part of the SME project as well as to provide almost 100 per cent guarantees for the loan, while the partner bank will only provide the rest of the amount, diminishing the risk taken by the bank. According to his estimations, such partnership could be officially launched in a couple of weeks.
AOAR representatives proposed BNR that the minimum mandatory reserves be reduced with a percentage in inverse ratio to the granted loans.
by Anca Enache
ASOCIATIA OAMENILOR DE AFACERI DIN ROMANIA