3-4 aprilie 1999 Cronica Romana

Elemente ale unui program demonstrativ de guvernare

• Programul “Dublarea PIB per capita in opt ani”.
• Programul “Triplarea in opt ani a cifrei de afaceri a sectorului privat si dublarea numarului persoanelor ocupate in sectorul privat”.
• Ruptura radicala cu trecutul. Romania merita mai bine. Romania merita mai mult. Valoarea de piata ca produs al Romaniei si nu al intereselor de grup sau de partid.
• Asamblarea strategiei de reforma pe proiecte publice coerente si de anvergura. Identificarea sectoarelor prioritare.
• Promovarea prin sprijin guvernamental direct a sectoarelor productive competitive.
• Lansarea unor politici de concesionare care sa permit
  a restructurarea si relansarea economiei.
• Reorientarea capitolelor de cheltuieli din bugetul de stat.
• Stimularea exporturilor si controlul importurilor prin masuri netarifare.
• Subventionarea agriculturii si a productiei de utilaje agricole.
• Aplicarea de catre banci a unei politici de creditare a sectorului privat, in special a clasei de mijloc, care sa asigure prioritar desfasurarea circuitului economic si nu realizarea unor profituri exagerate, pentru insitutiile bancare, multe dintre ele fiind culpabile de acordare preferentiala de credite neperformante.
• Articularea sistemului fiscal si stabilitatea legislativa.
• Dezvoltarea proiectelor locale pe traseul productie – consum – productie (economie concentrica).
• Teoria sanselor egale. Bunastarea si oportunitatile in mainile a cat mai multi, nu a catorva.
• Reglementarea si instrumentarea riguroasa a raporturilor de proprietate.
• Demasificarea societatii. Clase si categorii sociale mai mici mai diverse.
• Propagarea valorilor economisirii si investitiei ca repere axiologice fundamentale.
• Identificarea eficienta a grupurilor marginale si de risc ca beneficiari ai politicilor sociale.
• Profesionalizarea administratiei publice si a politicilor publice.
• Transparenta agendei guvernarii.
• Pregatirea temeinica pentru renegocierea acordurilor internationale care nu corespund intereselor Romaniei.
• Setul standardelor de performanta in activitatile politice.

“Sunt multumit ca ne-am facut timp sa ne adunam. In general, suntem oameni care suntem obligati sa punem foarte mult pret pe timp. Cred ca principala urmare a forumului va fi ca opinia noastra, demersul nostru va fi conjugat cu cel al sindicatelor si Parlamentul, si Guvernul vor intelege ca niste lucruri nu sufera amanare, in primul rand in zona legislativa si in zona actiunii guvernamentale, pe care domniile lor le cunosc. Dar probabil ca nu le dau suficienta importanta sau nu le considera adevarate prioritati. Cred, de asemenea, ca oamenii de afaceri vor ajunge sa parcurga drumul de la intreprinzatorul om de afaceri la cel de investitor si vom putea vorbi de investitorul roman”.

Este prima manifestare cu acest scop care cred ca va avea un impact pozitiv asupra societatii romanesti si in special asupra clasei politice care va intelege exact sensul acestui demers. Noi ne asteptam ca legislativul sa fie receptiv. Daca nu va fi receptiv, o sa insistam pana o sa ne ia in seama. Capitalul autohton si reprezentantii lui sunt interlocutori si judecatori importanti pe scena economica din Romania. Sindicatele isi au propria lor politica, intamplator cateva puncte din programul lor coincid cu ale noastre”.

Presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Dan Voiculescu, a afirmat in discursul sau ca problema oamenilor de afaceri din Romania este ca interesele lor ca grup social fundamental pentru prosperitatea si stabilitatea generala sunt masuri ce trebuie luate imediat in scopul cresterii nivelului de trai, a evitarii miscarilor sociale si pentru transformarea Romaniei intr-un stat care sa poata trata pe picior de egalitate cu tarile lumii. Presedintele AOAR considera ca masurile pentru atingerea acestor obiective pot fi luate de actualul Guvern al Romaniei sau de cel viitor. “Cea mai mare parte a politicienilor este implicata intr-o gama variata de activitati economice sau aflate in conexiune marginala cu acestea. Noi am demonstrat ca implicarea acestora in interes personal in economie este precedata de afirmarea politica, cu alte cuvinte, dupa accesul in sfera politica, indivizii se orienteaza spre economie si foarte rar invers. Aceste actiuni ale politicienilor ii fac sa fie prizonierii unor retele clientelare si ii impiedica sa identifice problemele publice reale si cu adevarat importante, expediindu-i in solutii partiale si adeseori arbitrare“. In cuvantul sau, Voiculescu a mai aratat ca din experienta dezvoltarii capitalismului reiese ca, desi sta la indemana politicienilor sa se transforme in purtatori de cuvant ai grupului de oameni de afaceri, aceasta este o solutie de exceptie care trebuie avuta in vedere numai in situatii de criza. Una din principalele probleme ale oamenilor de afaceri din Romania este ca interesele lor ca grup social fundamental pentru prosperitatea si stabilitatea generala nu sunt reprezentate politic, iar mediul politic tinde sa le respinga ca fiind nelegitime. Se ignora faptul ca oamenii de afaceri asigura locuri de munca si sunt motorul cererii de consum, care la randul ei, stimuleaza productia de bunuri si servicii.

Doamnelor si domnilor,

In primul rand doresc sa transmit “Forumului Capitalului Privat si al Clasei de Mijloc” salutul Sistemului Camerelor de Comert si Industrie din Romania si urarea de succes in realizarea misiunii sale de promotor al activitatii economice si sociale din Romania.

Dupa cum se cunoaste, Camerele de Comert si Industrie sunt organizatii neguvernamentale de interes public, independente, apolitice, non-profit, ce reunesc operatori economici, pe baze voluntare din Romania.

Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, ijmpreuna cu cele 41 de Camere de Comert Judetene, constituite in sistemul Camerelor de Comert si Industrie Teritoriale, acoerpa intreg spectrul de operatori economici din tara noastra.

Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, impreuna cu Sistemul Camerelor de Comert si Industrie Teritoriale, si-au propus sa se implice direct, cu toate fortele, in sprijinirea dezvoltarii economice si sociale a tarii, sa intareasca relatiile lor in plan central si local, cu administratia publica si cu celelalte organizatii ale societatii civile rom
anesti si actioneaza pentru sustinerea pozitiilor comunitatii de afaceri, pentru crearea unui mediu de afaceri stabil, propice dezvoltarii sectorului privat, formarii pietei interne libere si concurentiale si a unei economii durabile, deschise spre exterior.

Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, impreuna cu Sistemul Camerelor de Comert si Industrie Teritoriale s-au axat pe apararea intereselor comunitatii de afaceri in ansamblul sau, precum si pe promovarea unor domenii sau sectoare de activitate economica, cu potential si resurse de dezvoltare.

In reprezentarea si sustinerea intereselor operatorilor economici, CCIRB a elaborat obiective strategice pentru perioada urmatoare, a exprimat pozitii si a expus puncte de vedere referitoare la identificarea unor solutii concrete pentru a iesi din starea de criza in care se afla Romania, a organizat numeroase intalniri cu operatori economici, patronate si societati profesionale, cu institutii ale statului, pentru a analiza masurile luate de Executiv in domeniul legislatiei economice interne si internationale, identificarea unor disfunctiuni in functionarea economiei de piata si gasirea nor solutii de natura sa surmonteze anuite deficiente, asigurand continuitatea activitatii economice si pregatirea conditiilor pentru relansare, sub multiplele sale componente economice si sociale.

Pentru a depasi dificultatile economice actuale, mesajul comunitatii de afaceri este un apel sustinut catre:

• Comunicare si dialog real intre toate componentele sistemului economico-social.
• Coagularea initiativelor si a programelor multiple, elaborate pana in prezent ca initiative separate ale diferitelor medii si structuri ale societatii, intr-o Strategie Nationala pentru relansarea si dezvoltarea economica a Romaniei.
• Repunerea in drepturi si raporturi normale de dialog constructiv a tuturor structurilor ce reprezinta atat polul politic, cat si cel economic din societatea romaneasca.
• Consultarea efectiva a comunitatii de afaceri pentru a colabora la fundamentarea masurilor de politica economica.

In concret, propunem:

• Promovarea unor reforme fiscale reale, care sa transforme politicile fiscale intr-o veritabila “coloana vertebrala” a economiei reale, intr-un “mecanism de dezvoltare economica” si intr-un “regulator economic” de stimulare a activitatilor economice si de  atragere a investitiilor straine;
• Gradul de fiscalitate” (nivelul taxelor si al impozitelor) va trebui legat nemijlocit de starea reala a economiei, constituindu-se ca o baza (cod fiscal) pentru fundamentarea viitoarelor politici comerciale, subordonate unei strategii nationale de dezvoltare economica.
• Sa actionam impreuna pentru refacerea unor echilibre delicate din economie, grav perturbate in etapele succesive ale tranzitiei. Subliniem in mod deosebit “sistemul de facilitati” specific politicilor comerciale, precum si “sistemele de protectie sociala“, menite sa asigure pacea si stabilitatea sociala, corelate direct cu performantele si resursele economiei nationale, in diverse etape ale reformei.
• Sa reexaminam rolul “Bugetului de stat” ca instrument de echilibru si crestere economica, ca resursa pentru investitii si comenzi in economia reala. Sa abordam macrostabilizarea economica pe criterii de crestere, dezvoltare si restructurare.
• Sa repunem in echilibru firesc toate corelatiile dintre economia reala (productie , export, investitii) si cea nominala (sistemul financiar-bancar, piata de capital, creditul, politicile monetare, valutare, etc.).
• Sa reformam de urgenta “Centrele de decizie economica” atat la nivel na]ional, si in teritoriu, pentru a permite coordonarea eforturilor administratiei publice centrale si locale cu organizatiile si structurile societatii civile.
• Incurajarea participarii capitalului autohton la procesul de privatizare, investitii si reforma economica.
• Ameliorarea climatului economic, prin reabilitarea conceptul;ui de “politici comerciale“, cu accent pe latura sa de promovare si stimulare a dezvoltariieconomice. Suntem pentru promovarea conceptului de “protectie prin stimulare“, asa cum se realizeaza in economiile de piata vest-europene.

CCIRB a sustinut initiativa Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania de a organiza Forumul Capitalului Privat si al Clasei de Mijloc, convinsi fiinbd ca asemenea actiuni constituie preocupario majore ale comunitatii romanesti de afaceri, de a ne uni efoturile in depasirea actualei situatii economice. Prin demersurile si contactele noastre internationale cautam sa sa determinam Comunitatea Internationala sa sprijine Romania sa se inscrie intre tarile de interes pentru investitori si organismele financiare.

In calitatea pe care o am de membru AOAR, doresc ca acest forum sa isi atinga scopul si, plecand de la analiza evolutiei capitalului privat si al clasei de mijloc in Romania., sa venim cu solutii si idei pragmatice pe un orizont de timp bine definit, pentru sprijinirea factorilor de putere sa elaboreze o strategie nationala si programe adecvate de dezvoltare economico-sociaoa, care sa aiba consensul fortelor politice si ale societatii civile. Acest deziderat nu inseamna o revenire la centralism. Asa cum demonstreaza practica tarilor cu economii dinamice, se impune imbinarea pozitiei statului ca initiator de programe si furnizor de resurse pentru dezvoltare, cu protectia proprietatii si initiativei private.

Piata libera functioneaza doar acolo unde exista garantii institutionale eficiente, un sistem juridic stabil, de incredere, o infrastructura si insitutii financiare adecvate stimulate la randul lor de o societate civila functionala.

Urez succes deplin lucrarilor Forumului Capitalului Privat si al Clasei de Mijloc din Romania, primul Forum de acest fel din ]ara noastra, care reuneste oameni de afaceri ce isi propun sa institutionalizeze o forma organizatorica care sa promoveze capitalul privat in Romania si sa stimuleze consolidarea clasei de mijloc, reprezentativa in urmatorii ani.

Material prezentat de dl George Cojocaru, presedintele CCIR.