Fără competente digitale dobândite pe scară largă și certificate corespunzător, procesul digitalizării rămâne unul formal și riscă să contribuie la creșterea/adâncirea inegalităților din societate și la excluderea unei bune părți a populației din interacțiunile cu statul și administrația. Școala și serviciile publice trebuie să servească toți cetățenii, asigurându-le acces în mod egal și uniform.
În lipsa competențelor adecvate riscăm să avem platforme digitale pe care angajații sectorului public nu le pot face operaționale și care sunt destinate a oferi servicii unor cetățeni care nu le pot accesa.
Conform celor mai recente date Eurostat, 80% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au competențe digitale la nivelul Uniunii Europene. Tinerii din România se află pe ultimul loc, doar 56% dintre ei deținând competențe digitale avansate. La adulți, situația este mult mai gravă.
Salutăm preocuparea Guvernului pentru digitalizare, concretizată în măsurile instituționale (crearea Autorității pentru Digitalizarea României) și legislative luate (OUG 38/2020, OUG 65/2020, HG 574/2020, HG 599/2020 etc.), și susținută prin fondurile alocate în acest scop, însă atragem atenția că orice cadru legislativ privind digitalizarea trebuie să adreseze prioritar problema competențelor, de la nivelul școlii și până la nivelul sectorului public, precum și a certificării acestora.
Digitalizarea este, în primul rând, un proces de educare și de schimbare a culturii profesionale în sectorul public și privat, iar obținerea competențelor digitale, care stau la baza acestui proces, trebuie confirmată prin metode de testare consacrate cel puțin la nivelul Uniunii Europene. O parte din aceste metode (e.g. ECDL) sunt folosite deja pe scară largă la testarea competențelor digitale la bacalaureat. Ele pot fi și trebuie aplicate și pentru confirmarea competențelor digitale în sectoarele public și privat.
Alocarea fondurilor pentru competențe digitale trebuie să fie făcută responsabil, începând cu diagnosticarea competențelor minim necesare locului de muncă și mergând până la obținerea unor certificări de nivel european. Nu trebuie repetate experiențele din trecut, când fondurile au fost alocate adesea pentru procese de training care nu au avut a face cu necesitățile locului de munca și nu au implicat atragerea răspunderii pentru rezultat.
AOAR își exprimă încrederea că recuperarea accelerată de către România a decalajului față de celelalte țări europene în sfera competențelor digitale va contribui în mod esențial la creșterea încrederii cetățenilor în serviciul public, va facilita accesul angajaților la procese și tehnologii care pot genera valoare adăugată mai mare și va determina creșterea rezilienței economiei românești pe termen mediu.
0 Comentarii
Lasa un comentariu