Bilanțul celor șase luni ale guvernului condus formal de Sorin Grindeanu, informal de Liviu Dragnea, nu arată bine. Programul foarte generos de guvernare are puține realizări, iar schimbările promovate, precum Legea salarizării sau impozitul pe gospodărie, au generat panică în mediul de afaceri.
O afirmație venită dinspre mediul de afaceri reflectă foarte bine starea de spirit din rândul investitorilor, generată de haosul indus de guvernarea PSD din acest an: „Ți-e frică. Tu, ca antreprenor, te uiți la ce se întâmplă în țară și ți-e frică…m-am oprit să fac investiții“, a spus recent Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România.
Incertitudinile pe plan fiscal vin în contextul în care oricum veniturile fiscale se află sub nivelul prognozat și la un nivel prea mic încât să asigure amploarea cu care se majorează cheltuielile. „Execuția bugetară este cu un punct procentual sub ce era programat, deficitul de cont curent este mai mare, datoria publică a crescut, investițiile au fost tăiate la minimul istoric, iar fondurile europene sunt zero“, nota recent, într-un bilanț al celor șase luni de guvernare PSD, liberalul Florin Cîțu, fost economist-șef al unei bănci. Potrivit unei analize efectuate de acesta, foarte multe măsuri din programul de guvernare au rămas doar pe hârtie. Programe cu impact economic, precum cel de construcție a 1.500 de locuințe pentru tineri sau a 2.500 de creșe și grădinițe ori legea redevențelor, nu au fost nici acum demarate sau implementate. În plus, nici acum nu au fost acreditate toate autoritățile de management, organisme fără de care nu putem atrage fonduri europene. Din zece, au fost acreditate doar două, iar România stă cel mai rău în UE la acest capitol. Asta se vede în absorbția fondurilor europene. Astfel, în primele trei luni ale acestui an, România a luat de la UE fonduri structurale de doar 4 milioane de euro, față de 1,5 miliarde de euro atrase în aceeași perioadă din 2016.
Programul lui Vâlcov va fi „flexibilizat“
De altfel, acest program suprarealist de guvernare, gândit de fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov, inculpat pentru infracțiuni de corupție și cunoscut pentru faptul că își primea șpaga în cimitir, a dus la „căderea” guvernului Grindeanu, căruia i s-a reproșat că nu a realizat măsurile incluse acolo.
Acum, după ce moțiunea de cenzură a trecut, liderul PSD Liviu Dragnea a anunțat că programul de guvernare va suferi câteva modificări pentru flexibilizare. „Programul de guvernare va conţine câteva modificări pentru flexibilizare, pentru că este vorba de o serie de întârzieri care au şi generat evenimentul de astăzi (moțiunea de miercuri – n.red.)”, a afirmat preşedintele Camerei Deputaţilor. El a spus că obiectivele rămân aceleaşi. Totuși, tensiunile politice au pus presiune pe leu, care s-a devalorizat până la un minim al ultimilor cinci ani, aproape, e drept, pe o evoluție similară a monedelor din regiune. Nu se știe, încă, cât a intervenit BNR pentru a menține cursul.
AOAR: Să ne concentrăm pe priorități
Oamenii de afaceri apreciază flexibilizarea anunțată a programului de guvernare și apreciază că e un program de care PSD a anunțat că se va ține. „Trebuie să ne concentrăm pe flexibilizarea programului de guvernare, asta e esențial acum”, a declarat pentru RL președintele AOAR, Florin Pogonaru. În opinia sa, criza politică de acum a fost generată și de faptul că s-au luat decizii care s-au suprapus și au introdus frică inclusiv în Guvernul Grindeanu pentru ce efecte ar putea avea asupra bugetului. Cel mai elocvent exemplu este Legea salarizării unitare, care a creat nesiguranță în privința resurselor, suprapusă cu impozitul pe venitul global (pe gospodărie), fără a se analiza întâi efectele celei dintâi. „Avem acum o prioritate și ține de situația catastrofală de la accesarea fondurilor europene, care e o vină a ultimelor guverne. Dacă Dragnea va învăța să se centreze pe priorități și să coreleze aplicarea măsurilor, să zicem că această criză a avut efecte bune. Nu poți să promovezi în același timp și Legea salarizării și impozitul global, creezi panică”, a conchis Pogonaru.
Creștere economică pe consum excesiv
Guvernul Grindeanu se poate lăuda cu cea mai mare rată de creștere economică din Europa în primul trimestru, de 5,7%, însă acest lucru s-a realizat prin stimularea excesivă a consumului, prin majorări de salarii și pensii și reduceri de taxe. Adică din nou pe un model nesustenabil. Economistul Radu Crăciun are o opinie foarte interesantă despre percepția mediului de afaceri asupra noilor riscuri. „Cum e posibil ca o politică fiscală care stimulează economia și cererea să facă mediul de afaceri ca, în loc izbucnească în urale, să ceară cu scepticism fundamentarea unor astfel de decizii? În primul rând, salut această schimbare de atitudine a mediului de afaceri, care nu mai vânează victorii pe termen scurt, „ciupeli” de taxe și alte beneficii, și care realizează că, pe termen lung, firmele nu vor avea cum să prospere într-o țară care nu are fonduri publice pentru dezvoltare. Din ce motiv cea mai mai înaltă rată de creștere din Europa generează îngrijorări în loc de entuziasm? Pentru că deja se cunoaște reversul medaliei”, a notat Crăciun, pe blogul său.
Companiile de stat, bune de jumulit
O altă măsură care afectează economia este exceptarea mai multor companii de stat de sub regulile OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a companiilor de stat și numirea de oameni cu conexiuni politice, fără experiență, în companii strategice cum sunt cele din energie. „Exceptarea acestor companii de la OUG 109 garantează numai căpușarea acestor companii în continuare”, a afirmat deputatul USR Claudiu Năsui, de profesie economist. „Această modificare generează un control politic total al PSD asupra companiilor de stat“, a spus și senatorul Florin Cîțu. El a amintit și de ordonanța privind confiscarea profiturilor companiilor de stat, dar și a provizioanelor acestora, altă decizie care a decapitalizat companiile de stat profitabile de resurse importante de bani, în condițiile în care au un necesar mare de investiții.
Sursa: http://romanialibera.ro/economie/finante-personale/efectele-economice-ale-simbiozei-grindeanu-dragnea–investitorii–speriati-de-politica-fiscala-a-psd-455958, 23.06.2017