Scrisoare de poziție comună a mediului de afaceri cu privire la impozitarea progresivă

București, 17 iunie 2025

Scrisoare de poziție comună a mediului de afaceri cu privire la impozitarea progresivă

Din anul 2019, România se confruntă cu procedura de deficit excesiv. Soluțiile reale au fost amânate de prea mult timp și  ne aflăm într-o situație dificilă pentru sustenabilitatea bugetară. În aceste condiții, formarea cât mai curând a unui nou guvern și adoptarea unui plan realist de măsuri sunt esențiale pentru a păstra economia pe o traectorie de stabilitate.

Într-o scrisoare publică anterioară, noi, reprezentanții mediului privat din România, am evidențiat principiile care, în opinia noastră, ar trebui să susțină planul de reformă structurală a sistemului bugetar. Astfel, considerăm că deficitul bugetar ar trebui corectat prin eforturi de  reducere a cheltuielilor bugetare și de îmbunătățire a colectarii a veniturilor, fără o creștere suplimentară a fiscalității. Pe termen lung, considerăm că este nevoie de o perspectivă strategică pentru reducerea deficitelor fiscale care să se bazeze și pe valorificarea potențialului de creștere economică al României și reformele fiscale  să sprijine relansarea capacității sectorului privat de a investi în economia națională.

Ca răspuns la apariția în spațiul public a unor propuneri de introducere a unui sistem de impozitare progresivă asupra veniturilor persoanelor fizice, ca măsură de diminuare a deficitului bugetar, reiterăm poziția noastră exprimată anterior. Mediul de afaceri consideră că această măsură nu ar aduce veniturile bugetare necesare pe termen scurt, iar pe termen lung, ar trebui analizată din perpectiva tuturor efectelor economice asupra forței de muncă și a investitorilor , cu o consultare largă a tuturor părților interesate.

Păstrarea competitivității din perspectiva fiscalității muncii și capitalurilor este prioritară  pentru economia României, pentru susținerea reducerii decalajelor de dezvoltare. Majorarea fiscalității ar însemna, în acest moment, o colectare mai mare de la aceeași buni contribuabili în detrimentul colectării de impozite de la firmele rău platnice sau al lărgirii bazei de impozitare pentru a include o  categorie mai mare de contribuabili care în prezent nu plătesc deloc taxe sau contribuții sociale.

Un sistem fiscal stabil și predictibil este crucial pentru orice economie care dorește să atragă investiții pe termen lung, precum și să atragă și să păstreze talentele. Tinerii profesioniști au astăzi acces la numeroase oportunități, iar un mediu fiscal previzibil și stimulativ poate face diferența în decizia lor de a rămâne și a contribui la dezvoltarea României. Cota unică oferă această stabilitate și a contribuit semnificativ la simplificarea sistemului fiscal, reducerea evaziunii, creșterea participării forței de muncă la activitatea economică, creșterea conformării voluntare și atragerea investițiilor.

Stabilitatea și predictibilitatea oferite de acest regim au fost esențiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri și pentru consolidarea clasei de mijloc și a dus la convergența României cu statele din vestul Europei. Studiile econometrice arată că un sistem simplificat de impozitare reduce stimulentele pentru evaziune și îmbunătățește colectarea veniturilor pe termen scurt și mediu.

Datele arată că România are deja una dintre cele mai ridicate și uniforme rate efective de impozitare a veniturilor salariale din Uniunea Europeană – 37,2% în 2021, față de media UE de 31,9% și media OECD de 34,5%, România fiind a 5-a țară în UE ca mărime a sarcinii fiscale.

Scenariul introducerii taxării progresive trebuie evaluat ținând cont de stadiul de dezvoltare economică al unei țări, de momentul din ciclul economic traversat de respectiva țară,  de capacitatea  sistemului fiscal de a colecta, respectiv de a implementa schimbări majore de politici fiscale. Orice modificare a taxării/impozitării trebuie să cuantifice efectul acesteia atât asupra veniturilor bugetare totale, cât și asupra economiei.

Implementarea unui sistem progresiv ar presupune o creștere a poverii administrative, atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale. Ar fi necesare investiții suplimentare în  formarea personalului și campanii de educare fiscală, precum si acordarea unui sistem de deduceri aplicat corespunzator, la pachet cu o reformă a pensiilor și a sistemului de sănătate, care ar trebui să se bazeze pe limitarea maximală a contribuțiilor cetățenilor la aceste sisteme.  Mai mult, o schimbare către impozitarea progresivă poate stimula reorientarea veniturilor salariale către forme mai puțin transparente de remunerare, în încercarea de a beneficia de regimuri fiscale mai favorabile. În loc să consolidăm tendința de conformare fiscală și tranziția către zone economice complet fiscalizate, riscăm să accentuăm fenomenul de migrare către practici informale sau semi-formale.

Implementarea unui sistem de impozitare progresivă nu garantează, în mod automat, nici creșterea sustenabilă a veniturilor fiscale, nici reducerea inegalităților economice. Acestea nu sunt induse de cota unică, și nici de veniturile de natură salarială.

România se confruntă cu problema reputațională de a avea un sistem fiscal lipsit de predictibilitate și stabilitate. Această percepție este influențată si de schimbările frecvente ale legislației fiscale, lipsa de claritate și interpretări diferite, birocrație și proceduri complicate. Astfel, trecerea la o impozitare progresivă crescută sau insuficient pregătită nu va face decât să accentueze această percepție. Cu o impozitare crescută, scădem direct proporțional competitivitatea României. Una din prioritățile politicii fiscale, pe lângă efectul de distribuție, este acela de a susține creșterea economică pe termen lung.

Având în vedere toate cele de mai sus, facem apel la responsabilitate politică atât prin asumarea guvernării, cât și a unui pachet de măsuri care să mențină România pe o traiectorie pozitivă în raport cu mediul investițional, fără impozitare progresivă (directă sau mascată), cu menținerea cotei unice. 

Organizații semnatare:

• Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK
• Camera de Comerț Americană în România – AMCHAM ROMANIA
• Asociația Oamenilor de Afaceri din România – AOAR
• Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova – BEROCC
• Camera de Comerț Britanico-Română – BRCC
• Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România – CCIFER
• Camera de Comerț Bilaterală România-Portugalia – CCBRP
• Camera de Comerț Italiană în România – CCIPR
• Camera de Comerț Elveția-România – CCE-R
• Camera de Comerț Olandeză în România – NRCC
• Confederația Patronală CONCORDIA
• Consiliul Investitorilor Străini – FIC
• Fundația Romanian Business Leaders – RBL