Capitalul autohton sau capitalul strain?
Întrebare: "Care este volumul investiţiilor din România aparţinând capitalului străin, care este volumul investiţiilor din România aparţinând capitalului autohton şi cum au evoluat aceşti parametri?"
În cadrul mediului de afaceri din ţara noastră există opinii contradictorii legate de ponderea capitalului străin în totalul capitalului din economie.
Specialiştii spun că nu există statistici exacte în acest sens şi au opinii diferite referitoare la acest subiect.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ne-a precizat: "Capitalul românesc este perceput în diferite moduri, în funcţie de ce se ia în considerare. De exemplu, capitalul existent în companiile de stat este apreciat, chiar în condiţiile privatizărilor haotice, ca fiind mai mare de 50% (sectorul energetic, cu hidrocentrale, termocentrale, linii de înaltă tensiune ale Transelectrica, Transgaz etc).
În ceea ce priveşte ponderea capitalului din companii, luand în considerare capitalul minim de 2000 de lei, din nou este discutabil, cifra de afaceri putând fi de zeci de ori mai mare. Din datele unui studiu efectuat anul trecut, rezultă că cifra de afaceri se împarte oarecum egal între capitalul românesc şi investiţiile străine directe (ISD).
Din păcate, nimeni nu se ocupă, public, de aceste statistici.
Din rapoartele BNR întocmite în perioada 2008-2014 referitoare la ISD, rezultă că, din investiţii străine directe de 60 miliarde euro (40 miliarde euro – aport la capital şi 20 miliarde euro – credite intra grup), au fost realizate un profit de circa 35 miliarde euro, pierderi de 30 miliarde euro, profit repatriat de 12 miliarde euro şi am plătit dobânzi pentru creditele intragrup de circa 9 miliarde euro.
Pe de altă parte, am decelat că, în perioada 2008-2014, companiile cu capital autohton au raportat către Ministerul Finanţelor aproximativ 54 miliarde lei profit, în timp ce din ISD a fost raportat un profit de circa 3 miliarde lei.
Situaţia este neclară şi la investiţii. Conform calculelor din piaţă, anual, capitalul autohton investeşte circa 12 miliarde euro, comparativ cu maxim trei miliarde euro/an – investiţiile străine directe.
Am făcut şi eu calcule, în baza datelor Institutului Naţional de Statistică şi rapoartelor BNR, şi am ajuns la o concluzie similară. De remarcat este că INS, din motive de metodologie, utilizează un eşantion de companii – cu mai mult de 50 de salariati. Or întreprinderile mici şi mijlocii, care reprezintă minin 90% din companiile active din România, sunt ignorate. Dacă am considera că acestea sunt în număr de circa 400.000 şi investesc anual minin 10.000 de euro, rezultă investiţii de minim 4 miliarde euro, anual.
Concluzia este că statistica, pe acest segment, este limitată, la fel ca interesul, scăzut spre zero, al decidenţilor politici pentru cunoaşterea realităţilor legate de capitalul autohton".
Domnul Pârvan a evidenţiat în mai multe ocazii faptul că, statul, în timp ce a acordă ajutoare companiilor străine, nu susţine societăţile româneşti.
Domnia sa a subliniat, recent, în cadrul unui eveniment organizat de ziarul BURSA, că, anul trecut, valoarea ajutoarelor de stat pentru companiile cu capital străin a fost de 146 milioane euro, în timp ce susţinerea societăţilor româneşti a constat în finanţarea a zece proiecte ale Ministerului Economiei, cu 160 milioane lei: "Trebuie să punem accent pe inovaţiile româneşti, pe industria românească şi să ieşim din producţia de buncăr (producţia de buncăr înseamnă că, în timp ce cifra de afaceri din Argeş este de două mai mare decât cea din Iaşi, contribuţia la PIB a judeţului Iaşi este dublă faţă de cea a judeţului Argeş). Capitalul românesc, care înseamnă 10-12 miliarde euro investiţii anuale în România, faţă de 2-3 miliarde – investiţiile străine – trebuie să devină o prioritate a preocupărilor noastre zilnice".
Companiile cu capital românesc întâmpină mai multe probleme, având nevoie de intervenţia statului, mai consideră Cristian Pârvan.
Recent, Ministerul Finanţelor a anunţat că statul va sprijini un număr de şase mari companii private cu o sumă totală de 621 de milioane de lei. Companiile care vor primi ajutoare de la stat sunt Pirelli, Arctic, Clariant Products, Robert Bosch, Safe Med International şi Alu Menziken, acestea fiind selectate dintr-un număr de 36 de societăţi comerciale.
* Florin Jianu, CNIPMMR: "Guvernul pregăteşte un program de ajutor de stat destinat întreprinderilor cu capital românesc"
Se constată acutizarea discrepanţei între capitalul autohton şi cel străin, evidenţiază Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Domnia sa menţionează că această discrepanţă reiese din datele statistice, adăugând că, dintre primele 100 de firme exportatoare, doar trei sunt româneşti, ponderea capitalului străin în economie fiind de aproximativ 60%.
Florin Jianu ne-a declarat: "În egală măsură, vorbim de excese administrative (controale fiscale diferenţiate şi discriminatorii cu privire la IMM-urile româneşti) sau de o lipsă de finanţare acută a companiilor autohtone. În acest context, se impune crearea unui program de ajutor de stat destinat investiţiilor IMM-urilor cu capital românesc în domenii strategice de dezvoltare, program care să permită un prag al investiţiilor accesibil IMM-urilor: două milioane de euro, cu o rată de finanţare-cofinanţare de 50%-50%. Măsura se regăseşte în Programul de Guvernare al Mediului de Afaceri, program pe care l-am lansat la începutul lunii septembrie, program în care protejarea capitalului autohton este unul din obiectivele pe care le solicităm guvernanţilor în perioada 2016-2020".
* Ionel Blănculescu: "Trendul este de creştere a capitalului străin"
Consultantul Ionel Blănculescu este de părere că, din totalul capitalului din ţara noastră, 80% este capital străin şi 20% – capital românesc.
Domnia sa ne-a precizat: "Raportul capital străin/capital românesc este 80% – 20%. Acestea sunt cifrele vehiculate. Evoluţia este foarte accelerată către capitalul străin. Trendul este de creştere a capitalului străin. Am foarte mulţi clienţi din zona Golfului interesaţi să lucreze şi să facă achiziţii în România, iar capitalul românesc aşteaptă să îşi vândă afacerile, indiferent de sector".
Domnia sa ne-a declarat, recent: "Capitalul autohton, altul decât cel investit în afaceri de cartier, cafenele şi restaurante, din nefericire încă stă la remorca acelui capital puternic străin, pe o piaţă în amonte şi în aval extrem de clar repartizată, îndeplinind următoarele calităţi: fie de furnizor al companiilor care îl reprezintă, fie de client, sau/şi – calitatea de bază – subcontractor, parte care îndeplineşte, mai în toate tipurile de contracte generate de achiziţii publice sau private, de produse, servicii sau lucrări, cele mai complicate şi grele sarcini. Companiile româneşti sunt răsplătite cu o umbră de bani, total disproporţionată raportat la munca prestată, care însă are rolul să asigure supravieţuirea acestei specii încă nedispărute din mediul economic românesc, şi anume subcontractorii companiilor mari, transnaţionale, fondurilor de investiţii etc.
Raportând la piaţa Turciei, unde capitalul autohton de acolo se regăseşte investit în mari holdinguri naţionale, cu cifre de afaceri regulate, cuprinse între 3 şi 9 miliarde dolari, prezente mai pe toate continentele prin afacerile derulate, sau la piaţa Iranului, o piaţă deschisă după ridicarea sancţiunilor internaţionale, mustind de bani, unde de asemenea capitalul autohton este suveran, apropiindu-ne de zona noastră, Cehia, Polonia şi chiar Ungaria, putem spune că, în România, capitalul autohton a fost şi a rămas copilul vitreg al mediului nostru economic, devenit orfan, fără niciun fel de viitor promiţător, decât acela de a servi, în propria-i ţară, capitalului străin, prezent în peste 80% dintre uliţele naţiei şi decizând, prin urmare, viitorul economic şi nu numai al ţării noastre!"
Viitorul capitalului autohton continuă să rămână sumbru, cel puţin în perspectiva continuării procesului de globalizare, care "fundamentează inegalitatea celor două tipuri de capital, pecetluindu-le viitorul – unuia luminos, altuia – de umbră", completează analistul economic.
Ionel Blănculescu adaugă: "În această calitate, de capital autohton de umbră, el va continua să supravieţuiască, la limita subzistenţei, să se menţină la remorca acelui confrate mai mare, care-i va administra resurse cu pipeta, pentru a nu sucomba şi a continua să-şi îndeplinească menirea de subcontractor pe viaţă".
Totuşi, în opinia domnieie sale, există şi un început de soluţie, în reabilitarea capitalului autohton, ce se regăseşte în domeniul companiilor de stat – Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Conpet, Oil Terminal, Electrica, CFR Marfă, Antibiotice -, care ar trebui întărite prin injecţii puternice de resurse financiare din partea statului, "astfel încât managementul lor profesionist să le transforme în avanpostul capitalului autohton, iar în umbra şi protecţia lor să poată creşte şi vlăstarele capitalului autohton privat".
Dacă aceasta ar constitui un început de soluţie, o continuare a ei ar constitui-o crearea Fondului Suveran de Investiţii al României, consideră domnul Blănculescu. Domnia sa spune că un stat "care are o astfel de structură" poate să dezvolte şi o a doua sursă de bani pentru buget, în afară de taxe şi impozite, şi anume dividendele din activitatea proprie de afaceri.
Ionel Blănculescu subliniază: "Această structură ar putea exploata inclusiv oportunităţile care apar la nivel mondial, în mod regulat, în perioadele de criză, nu numai oportunităţile existente în perioadele bune, de creştere economică, având posibilitatea utilizării celei mai puternice platforme economice, la nivel internaţional, reprezentate de secţiile comerciale – cu personal economic extrem de calificat, însă nefolosit astăzi decât în mică măsură – ale fiecărei ambasade în parte, infrastructură care poate conferi avantaje competitive statului român de neimaginat, pentru orice tip de altă afacere obligată să-şi aloce sume imense de bani deschiderii de sucursale la nivel mondial. Acest Fond Suveran de Investiţii al României, alături de puternice şi întărite companii de stat, inclusiv prin crearea de holdinguri puternice de stat, energetice, de transport, logistice etc., ar putea conferi, în perspectiva următorilor zece ani, posibilitatea de a vorbi de existenţa unui capital autohton serios şi credibil".
Sursa: http://www.bursa.ro/editie-speciala-redactor-sef-pentru-o-zi-sr-stanescu-cine-conduce-economia-romaneasca-capitalul-a…&s=macroeconomie&articol=307524.html, 20.09.2016