Extras din  Compartimentul de Analiză şi Planificare Politică GUVERNUL ROMÂNIEI
http://209.85.129.132/search?q=cache:xCUf6RLOSKUJ:x.gov.ro/socciv/publicatii/200902/Ianuarie%25202009%2520MAP.doc+AOAR+dezaproba+public+atitudinea+si+compartamentul+ANRE&hl=ro&ct=clnk&cd=7&gl=ro

Interviu cu Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (7 ianuarie, ora 13:13) - "Jurnalul de prânz" -

Realizator: Mihaela Enache - Priorităţile Guvernului sunt populaţia şi instituţiile publice, care, după cum a reasigurat astăzi ministrul Videanu, nu vor avea de suferit. Deocamdată, nu sunt probleme nici cu asigurarea gazelor pentru industria care le foloseşte în procesul de producţie, cel puţin atâta vreme cât temperatura de afară nu va scădea sub minus 15 grade Celsius. În acest caz, se va recurge la reducerea cantităţii furnizate către consumatorii industriali. Cu ce efecte? Suntem în direct cu Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Bună ziua!

Cristian Pârvan: Bună ziua!

Realizator: Cât mai trăieşte industria românească, cea care consumă gaze naturale, în condiţiile actuale, domnule Cristian Pârvan?

Cristian Pârvan: Deocamdată, prin efectele crizei economice, care s-au făcut resimţite în trimestrul IV, aşa cum se ştie, o serie de unităţi industriale şi-au oprit activitatea încă din perioada lunilor noiembrie - decembrie.

Este vorba, în primul rând, de industria de îngrăşăminte, de industria chimică şi de industria metalurgică. Industria metalurgică, care, aşa cum s-a transmis public, a încercat, atât la Galaţi, cât şi la Târgovişte, să reia activitatea, este evident că suferă din cauza lipsei de gaze naturale, neputând să pună în funcţiune laminoarele pe care intenţionau.

Realizator: Aşadar, problema gazelor se suprapune peste criza economică cu care ne confruntăm deja, cu efecte...

Cristian Pârvan: Evident şi, din păcate, aceasta va influenţa veniturile întreprinderilor, salariile personalului din aceste întreprinderi. În multe cazuri, asistăm la o chestiune care ar trebui mai bine apreciată în societatea românească, întreprinderi care îşi ţin salariaţii, plătindu-le 75% sau 85% din salarii, din fondurile proprii, ceea ce ar trebui, în gândirea noastră, să fie recunoscut, inclusiv de Guvern, prin a încerca să reducă povara fiscală faţă de eforturile pe care întreprinderile cu activitatea oprită încearcă să le facă pentru a ţine personalul.

Realizator: Aşadar, credeţi că Guvernul ar trebui să sprijine mai mult întreprinderile care fac aceste eforturi, pentru a supravieţui.

Cristian Pârvan: Da, pentru că şi ele ajută Guvernul, la rândul lor, netrimiţând în şomaj, şi deci neîncărcând factura publică, cu plata şomajului pentru un număr considerabil de oameni. Adunaţi numai industria chimică, auto şi câteva alte industrii, şi o să vedeţi câte mii de oameni,  zeci de mii, sute de mii de oameni se adună. În altă ordine de idei, aceasta ar trebui să dea un semnal întregii populaţii şi tuturor revendicărilor de natură salarială promovate de sindicate, fie că sunt bugetare... Cele din industrie au dat semnalul că au înţeles ce se întâmplă. Bugetarii se pare că întârzie să înţeleagă, pentru că este evident că, prin lipsa de activitate a întreprinderilor, veniturile statului vor scădea, pentru că în mod firesc nu vom mai plăti taxe şi impozite, neavând activitate.

Realizator: Domnule Pârvan, aşadar, o atenţionare şi către sindicate. Cum se schimbă previziunile oamenilor de afaceri, pentru activitatea din acest an, în urma efectelor crizei gazelor?

Cristian Pârvan: Previziunile erau oricum foarte îngrijorătoare, fără criza gazelor. Criza gazelor nu poate să vină decât să adâncească această îngrijorare. Asta este partea negativă. Pa partea cealaltă, este o oportunitate şi un semnal care, dacă nici de data asta nu este înţeles, următoarea dată, lucrurile vor fi şi mai grave, respectiv investiţii /.../ reducerea intensificării proceselor tehnologice. Noi avem în ţară, încă, tehnologii care necesită consumuri energetice de trei ori mai mare decât partenerii noştri din Vest. Or, acum este momentul să se facă astfel de investiţii, astfel încât, consumul de resurse energetice, de orice fel, să scadă.

Realizator: Pentru că vorbeaţi despre acest consum de resurse energetice, se face trecerea, la CET-uri, de la consumul de gaze, la consumul de păcură. Cu ce costuri se fac astfel de schimbări, de folosire...?

Cristian Pârvan: Astea sunt deja prevăzute tehnologic. Nu există costuri, acum, din punct de vedere al instalaţiilor. Pot să existe costuri implicate de randamentele deosebite şi de manipulările şi cheltuielile suplimentare, că una este să alimentezi un CET, cu gaze, pe o ţeavă, şi alta este să aduci cărbune, cu trenul, să descarci vagoanele. Acum, vagoanele sunt îngheţate,

trebuie dezgheţate etc. Deci, o serie de cheltuieli suplimentare, care provin din natura agentului energetic utilizat şi a randamentului acestuia, pentru că, din păcate, şi instalaţiile celor mai multe CET-uri nu asigură randamentele care le asigură la ora actuală instalaţiile moderne, aflate în

tot felul de programe şi strategii energetice, care, de această dată, ar trebui de asemenea să fie momentul în care toată lumea să înţeleagă că nu pot să rămână numai simple hârtii, ci că ele trebuie să constituie o

prioritate în perioada următoare, criza energetică impunându-se, deja, acum - noi o spunem de doi an  i - ca problemă de securitate naţională.

Realizator: Vă mulţumim pentru această analiză!