Bucuresti, 7 martie 2000

Rolul capitalului autohton si al capitalului strain

in relansarea economica

Una dintre cele mai importante probleme pe care le ridica tranzitia la economia de piata este aceea a cresterii rolului capitalului autohton si a capitalului strain in stoparea declinului economic si reluarea procesului de crestere economica durabila.

Aportul celor doi factori de capital se particularizeaza printr-o serie de oportunitati si constrangeri legate de specificul economiei romanesti, in general, si de evolutia acesteia in perioada de tranzitie, in special.

Transformarile care au avut loc in cei zece ani de tranzitie au fost concretizate intr-o serie de politici care au vizat, pe de o parte, crearea unui capital autohton cu contributie crescanda in procesul de liberalizare a economiei nationale, si, pe de alta parte, atragerea unui capital strain, ca factor complementar in modernizarea si cresterea competitivitatii economiei romanesti.

Dezvoltarea capitalului autohton si a celui strain, in Romania, a parcurs pana in prezent mai multe faze, din care conventional se pot departaja cel putin doua:

• O prima faza in care, atat capitalul autohton, cat si cel strain s-a orientat catre sectorul serviciilor si comertului, creand intreprinderi private de mici dimensiuni, acestea beneficiind, pentru o perioada, de importante facilitati.

• A doua faza, incepand cu perioada 1995-1997, poate fi caracterizata prin aparitia capitalului particular, autohton si strain, in sectoarele productive ale economiei (industria prelucratoare), cu un impact superior capitalului investit in prima faza.

In pofida reducerii, in termeni absoluti, a volumului anual al investitiilor, indeosebi in perioada ultimilor trei ani, capitalul autohton a cunoscut o serie de transformari functionale legate, in principal, de procesul de privatizare si restructurare, precum si de descentralizarea autonomiei functionale a societatilor comerciale cu capital de stat, ca si de aparitia unui numar mare de intreprinzatori particulari.

Investitiile straine directe (ISD) in Romania si-au marit volumul, in perioada 1990-1999, de la 699,5 milioane USD, respectiv la 4364 milioane UDS (adica de 6,23 ori).

Cele mai mari cresteri ale ISD s-au inregistrat in 1994 (902,4 milioane USD), 1996 (694 milioane USD) si 1997 (508,7 milioane USD). Comparativ cu potentialul economiei romanesti, dimensiunea ISD nu poate fi considerata, nici pe departe, satisfacatoare, motiv pentru care necesitatea atragerii unui mai mare numar de investitori straini semnificativi reprezinta un element component al politicii economice.

Oricum, este de mentionat ca, atat capitalul autohton, cat si cel strain, au avut o contributie hotaratoare pentru:

crearea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii (IMM);

formarea unui sector privat al intreprinderilor mari;

conlucrarea dintre IMM-uri si intreprinderile mari, pe baza crearii unor retele de afaceri;

externalizarea unor activitati economice din Romania, in strainatate, si internalizarea unor activitati din strainatate, in Romania, mai ales in domeniul tehnologiilor de varf;

imbogatirea ofertei de bunuri si servicii pe piata romaneasca.

In vederea unei mai bune intelegeri a rolului capitalului strain si a capitalul autohton in relansarea economica, vom prezenta cateva caracteristici ale acestora, si anume:

• ISD reprezinta o proportie medie relativ redusa in volumul total al investitiilor in Romania: aproximativ 10-12%. Capitalul autohton este deci predominant cantitativ, in timp ce capitalul strain este superior din punct de vedere calitativ.

• In timp ce investitiile autohtone au scazut in anii tranzitiei, cu exceptia perioadei 1993-1996, ISD au cunoscut in aceasta perioada o evolutie ascendenta, ceea ce a constituit o baza pentru extinderea efectului multiplicator. Potrivit experientei altor tari, dupa o perioada de crestere semnificativa, volumul ISD atinge un nivel de plafonare (de exemplu in Coreea de Sud s-au limitat la 12-15 miliarde USD). Aceasta perspectiva accentueaza rolul capitalului autohton de a prelua si duce mai departe valentele calitative ale capitalului strain.

• Repartizarea regionala a ISD este concentrata in proportie de peste 50,4% in Bucuresti, dupa care urmeaza Transilvania (10,2%) si Muntenia (9,2%). Daca, potrivit statisticilor, in perioada actuala capitalul strain se manifesta ca factor de accentuare a unor discrepante regionale, capitalul autohton, avand o arie de raspandire mult mai larga, se poate transforma intr-un factor de diminuare a acestora.

• Cea mai mare pondere, in numarul total al intreprinderilor (71.318) cu participare straina de capital in Romania, este detinuta de intreprinderile mici si mijlocii, in timp ce, dupa dimensiunea capitalului social, cea mai mare pondere (peste 70%) revine firmelor straine mari, mai ales corporatiilor multinationale.

• Distributia sectoriala a ISD, dupa numarul acestora, evidentiaza o pondere mare in ramurile comert cu amanuntul (41,3%) si comert cu ridicata (24,6%); dupa volumul valoric total al ISD, pe primele locuri insa se situeaza industria extractiva, prelucratoare, constructii de masini, utilaje si echipamente (26,4% din total ISD) servicii profesionale (23,6%), comert cu ridicata (16%) etc.

• Provenienta pe tari a ISD evidentia, la 31 decembrie 1999, urmatoarea ordine descrescatoare: Franta (719, 7 mil. USD), SUA (586 mil. USD), Germania (558,6 mil. USD), Olanda (554,5 mil. USD), Marea Britanie (552,8 mil. USD), celelalte tari avand ponderi relativ modeste.

• Ţarile Uniunii Europene reprezinta peste 50,7% din volumul total al ISD, ceea ce constituie o premisa favorabila pentru integrarea Romaniei in UE si pentru cresterea in continuare a acestora in perioada preaderarii.

Potrivit unor studii de specialitate, in pofida multor neajunsuri si bariere pe care le intampina deopotriva investitorii romani si cei straini in mediul de afaceri romanesc, economia Romaniei ofera investitorilor straini o serie de avantaje care se refera, in principal, la:

• costul relativ redus si nivelul de calificare satisfacator al fortei de munca autohtone;

• dimensiunea pietei interne si lipsa de concurenta;

• existenta unor materii prime si semifabricate relativ ieftine si accesul usor la acestea;

• desfasurarea unor activitati orientate spre export;

• controlul asupra firmei, fara a detine majoritatea capitalului;

• unele facilitati acordate firmelor cu investitii straine depasind 50 milioane USD;

• posibilitatea de intrare, in perspectiva, pe piata UE pentru capitalul strain provenit din afara UE.

• spiritul cooperant al intreprinzatorilor romani.

Actuala legislatie privind investitiile straine ofera garantii ferme in ceea ce priveste repatrierea profitului, protectia impotriva nationalizarilor, confiscarilor si rechizitionarilor etc. O serie de avantaje si scutiri de taxe se acorda pentru investitorii straini in zonele economice libere si defavorizate, ca si pentru intreprinderile mici si mijlocii.

Masurile luate la inceputul anului 2000, privind reducerea impozitului pe profit, de la 38% la 25%, ca si a TVA, de la 22% la 19%, reprezinta factori favorizanti pentru investitori; inclusiv pentru cei straini. In acelasi sens actioneaza si facilitatile acordate productiei de export.

Capitalul strain nu trebuie contrapus capitalului autohton, si nu trebuie exagerat rolul fiecaruia, existand particularitati care le apropie si le deosebesc in acelasi timp, fiecare raspunzand diferitelor obiective.

Relatia dintre capitalul strain si cel autohton are doua componente majore: conlucrarea si concurenta. Conlucrarea este caracteristica unei prime faze, urmand ca pe masura ce capitalul autohton isi creste valentele calitative, concurenta sa devina forma predominanta a acestei relatii.

Beneficiile pe care economia Romaniei le poate realiza in plan macroeconomic si microeconomic, ca efect al interactiunii dintre capitalul strain si cel autohton, sunt in principal urmatoarele:

• fluxurile de valuta care contribuie la diminuarea presiunii asupra deficitului contului curent si balantei de plati externe;

• transferul de tehnologii noi, cu impact favorabil asupra competitivitatii si costurilor produselor si serviciilor;

• crearea de valoare adaugata si generarea de noi locuri de munca (aproximativ 600.000 de muncitori ar urma sa ramana fara locuri de munca, urmare a aplicarii programelor de restructurare la nivelul celor 100 de companii, inclusiv regii autonome si societati nationale, care au acumulat cele mai mari datorii la bugetul de stat si la bugetul asigurarilor sociale);

• infuzia de noi calificari si profesii (management si marketing);

• generarea de efecte propagate in amonte si aval, favorabile la nivelul investitorilor romani;

• deschidere catre piata mondiala, in contextul procesului de globalizare, acolo unde forta de penetrare a capitalului strain este superioara celei a capitalului autohton;

• contributia la bugetele de stat prin plata de taxe si impozite.

Un potential de crestere economica in Romania, insuficient valorizat in prezent, il reprezinta cooperarea dintre investitorii romani si straini, avand in vedere o serie de interese comune in ceea ce priveste imbunatatirea mediului de afaceri, complementaritatea factorilor de productie, perspectivele pentru iesirea pe terte piete etc. Aceste interese comune vizeaza totodata si reducerea gradului de fiscalitate, diminuarea barierelor de natura birocratica, stabilitatea legislativa, simplificarea procedurilor de inregistrare a unei societati comerciale, a procedurilor vamale ca si a altor bariere de natura administrativa.

Perspective pentru cooperarea dintre investitorii romani si cei straini se deschid si ca urmare a alocarii fondurilor necesare indeplinirii programelor de reconstructie a zonei Balcanilor.

Prognozele favorabile din anul 2000, in ceea ce priveste relansarea cresterii economice si diminuarea inflatiei reprezinta un factor incurajator pentru investitii si cooperare economica cu investitorii straini.

Un alt element care favorizeaza apropierea dintre investitorii romani si cei straini il constituie societatile cu capital mixt. Este cunoscut ca, in aceasta privinta, procesul de privatizare a oferit si va oferi un teren fertil pentru colaborare, mai ales in cazul unor intreprinderi mari cu capital de stat, care urmeaza sa fie privatizate in acest an, indeosebi in domeniul bancar, al infrastructurii, ca si in unele sectoare industriale. Nu poate fi ignorat rolul investitorilor autohtoni, care desi minoritari, detin o serie de atuuri in ceea ce priveste cunoasterea cadrului juridic si institutional, a particularitatilor mediului economico-social din Romania.

Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania coopereaza in diverse forme cu asociatiile oamenilor de afaceri straini, care isi desfasoara activitatea in Romania, intr-o serie de domenii de interes comun. Din perspectiva provocarilor procesului de globalizare, consideram ca aceasta cooperare va fi tot mai puternica, indeosebi in ramurile productiei materiale si ale valorizarii resurselor umane, materiale si financiare de care dispune economia Romaniei.

In speranta ca evolutia economiei Romaniei in viitor va oferi noi oportunitati de afaceri pentru investitori, AOAR isi exprima deplina disponibilitate pentru a contribui la extinderea cooperarii cu investitorii straini, in conditiile unui parteneriat bazat pe principiile jocurilor strategice cu suma pozitiva si ale asigurarii cerintelor cresterii economice durabile.