POZITIA ASOCIATIEI OAMENILOR DE
AFACERI DIN ROMANIA
cu privire la sustinerea si dezvoltarea capitalului autohton
- februarie 1998 -



Unde ne aflam?

1. Anul 1997 s-a incheiat sub semnul unui paradox: desi s-a aplicat o strategie de reforma considerata a fi mai buna, mai riguroasa si mai radicala, in economie au continuat trendurile de descrestere din anii anteriori.

2. Partea cea mai socanta a acestei situatii o constituie faptul ca, pentru prima data in existenta sa postdecembrista, sectorul privat, in principal cel rezultat din initiativa particulara, dar si cel rezultat din transferul de proprietati de la stat, a cunoscut fenomenul de descrestere.

3. Trebuie sa spunem ca nu suntem martorii unei crize de crestere specifica perioadelor de inceput, de formare a capitalului. Practic s-a produs o decapitalizare rapida, cu consecinte masive directe asupra capacitatilor investitionale si parteneriale ale agentilor economici autohtoni. Cei care au reusit sa se autoconserve sunt o raritate.

4. Si anul 1998 a debutat sub semnul unei crize politice care afecteaza direct starea economiei. Capacitatea redusa a executivului de a depasi problemele specifice coabitarii mai multor forte politice la guvernare a facut imposibila acordarea prioritatii strategiei de reforma, aducand din nou Romania in situatia de a fi considerata o tara cu risc politic ridicat.


Cum a fost posibil?

1. Se pune firesc intrebarea: de ce s-a ajuns in aceasta situatie complicata a capitalului? Raspunsul, o spunem transant, se localizeaza in lipsa unei viziuni strategice clare privind dezvoltarea sectorului privat, care a condus la ezitari profesionale ale managementului de stat, concretizate prin masuri defavorabile, de tip conjunctural, din care mentionam:
scumpirea excesiva si indelungata a creditului;
intarzierile de acordare a facilitatilor fiscale care sa incurajeze acumularea si dezvoltarea;
ingustarea fortata a pietei interne prin masuri de natura monetara, ca si erodarea accelerata a puterii de cumparare;
2. Ceea ce a provocat realmente ingrijorare este ca, in ciuda acreditarii guvernului ca un campion al reformei si un promotor al sectorului privat, executivul a dat numeroase semnale ale unor atitudini anticapital:
emiterea de catre Ministerul Finantelor, deci de guvernul Romaniei, de titluri de stat cu dobanzi mult superioare randamentelor medii pe piata financiara va conduce la cresterea substantiala a dobanzilor bancare si a costului capitalului necesar functionarii agentilor economici, indeosebi a celor cu capital privat, ceea ce va avea noi consecinte dezastruoase asupra economiei reale.
complicarea cailor de solutionare a litigiilor in materie de fiscalitate. Legea 105/1997 prevede, pe langa multe alte trasee birocratice, pur si simplu anularea prezumtiei de legalitate ce ar trebui sa se manifeste fata de agentul economic obligat sa plateasca sumele imputate de organele de control, chiar daca a facut obiectiuni, contestatie sau plangere;
normele legale in vigoare in materie de societati comerciale mentin ambiguitatea privind plata unor dividende trimestriale sau semestriale, pe baza unui bilant aprobat, astfel ca agentii economici se confrunta cu practici neunitare si, de multe ori, birocratice ale bancilor, care invoca opinii ale Ministerului Finantelor;
aceeasi arta a birocratiei este evidenta prin H.G. nr. 831/2 dec. 1997, privind formularele pentru activitatea financiara si contabila. %n plina faza de explozie mondiala a societatii informationale, spre care - cel putin in mod declarat - tinde si Romania, se legifereaza interdictia de utilizare a tehnicii de calcul pentru emiterea facturilor si chitantelor fiscale si obligativitatea utilizarii formularelor tipizate si pretiparite! Sub pretextul combaterii evaziunii fiscale, guvernul nu face decat sa-si demonstreze din nou incapacitatea de a aborda cauzele fenomenului, de a combate specula si alte activitati ilicite care prejudiciaza grav interesele contribuabililor;
cabinetul Ciorbea este primul guvern din ultimii opt ani care adopta politici si hotarari ce incurajeaza monopolurile de stat si contravin flagrant principiilor concurentei libere, intereselor capitalului privat romanesc:
un caz flagrant este cel al Regiei Autonome a %mbunatatirilor Funciare (RAIF), imputernicita prin H.G. nr. 864/4 nov. 1997 sa devina importatorul si distribuitorul oficial pe piata interna al unor utilaje agricole fabricate in strainatate. Mai mult, hotararea amintita nominalizeaza firmele furnizoare si aproba finantarea printr-un credit extern de 160 milioane dolari SUA, garantat de statul roman; AOAR a avertizat in repetate randuri, incepand din luna mai a anului trecut, atat Guvernul, cat si Parlamentul asupra ilegalitatii acestei situatii, semnaland ca utilaje perfect similare se fabrica in Romania de catre societati private, care au finantat integral proiectele si tehnologiile.
este notoriu cazul companiilor aeriene private, carora practic li se interzice dreptul de a concura cu TAROM pe rutele interne;

3. Hotararea de majorare a TVA s-a adoptat fara o consultare prealabila a clasei antreprenoriale. Fara a fi insotita de o reducere globala a fiscalitatii, prin diminuarea impozitelor directe (inclusiv a impozitului pe profit), exista pericolul manifestarii singulare a unor efecte perverse, materializate in reducerea consumului populatiei si ingustarea in continuare a pietei interne. Se vor crea astfel noi premise pentru reducerea pe mai departe a investitiilor autohtone si straine.

4. S-au complicat extrem de mult textele care reglementeaza fiscalitatea, ca si contabilitatea financiara. Practic, in materie de fiscalitate a aparut o avalansa de ordonante si hotarari de guvern, insotite de regulamente de aplicare stufoase, adesea contradictorii, pentru descifrarea carora firmele trebuie sa afecteze personal numeros si costisitor. Este relevant faptul ca nu exista la ora actuala o reglementare unitara in domeniul contabilitatii, succesiunea de documente ce a urmat Legii contabilitatii facand-o pe aceasta pur si simplu sa fie inutilizabila.

5. Nu exista o ordine de prioritate in privinta facilitatilor de import si consum cu scopul de relansare a productiei interne si de dezvoltare a pietei. S-au introdus sau se mentin restrictii vamale si accize serioase pentru importul de tehnica de varf, inclusiv informatica, telecomunicatii si bunuri electronice de consum, ceea ce creeaza mari dezavantaje pentru producatorii romani in raport cu cei din alte tari, cum ar fi din tarile C.E.F.T.A., tot mai prezenti pe piata noastra cu produse mai ieftine.

6. Mai mult, O.U.G. nr. 92/30.12.1997 prevede scutirea de taxe vamale si TVA pentru bunurile ce constituie aport in natura la capitalul social, precum si scutirea de taxe vamale pentru importul de echipamente tehnologice amortizabile destinate investitiilor directe. Din nou, sunt net defavorizati producatorii autohtoni, care nu sunt scutiti de nici o taxa pentru importul de componente si materiale pentru productie.

7. Anularea, prin O.G. 59/1997, a posibilitatilor ca 40-60( din sumele obtinute din privatizare sa fie utilizate pentru capitalizarea respectivelor societati si alocarea acestor sume la bugetul statului, pe langa faptul ca s-au dovedit o frana a procesului de privatizare, constituie un obstacol major pentru cresterea competitivitatii firmelor romanesti


Care sunt barierele in dezvoltarea sectorului privat?

Analizele efectuate de AOAR au evidentiat principalele bariere in dezvoltarea sectorului privat in Romania, dupa cum urmeaza:
politicile monetara (si, pe cale de consecinta, politica bancara de creditare) si fiscala;
neglijarea totala a incurajarii capitalului autohton;
absenta unei legislatii unitare in domeniul I.M.M.;
tratamentul diferentiat in raport cu firmele de stat;
tehnica legislativa deficitara.


Ce optiuni strategice se impun?

Eliminarea principalelor bariere trebuie sa se concretizeze in definirea obiectivelor strategice referitoare la dezvoltarea capitalului privat in Romania, a caror abordare sincrona este obligatorie.

Aceasta presupune adoptarea fara echivoc a urmatoarelor optiuni:
Rezolvarea imediata, dincolo de interesele si orgoliile de partid, a problemei unui guvern de autoritate profesionala incontestabila, cu o viziune coerenta in materie de legislatie procapital, capabil sa asigure logistica unei reforme care sa produca prosperitate si sa stopeze tendintele de periferizare si subdezvoltare a tarii.
Definirea reducerii fiscalitatii ca politica guvernamentala in Romania. Pe cale de consecinta, orice masuri de modificare in structura impozitelor directe sau/si indirecte trebuie sa se concretizeze prin reducerea pe ansamblu a fiscalitatii.
Adoptarea politicii de incurajare a capitalului autohton, cu rezolvarea legislativa corespunzatoare. Angajarea deschisa a capitaului autohton in marea privatizare. %n paralel, sa se initieze o legislatie clara in privinta reducerii dispersiei actionariatului prin intensificarea activitatii pietelor de capital.
Elaborarea legislatiei integrate privind dezvoltarea I.M.M., care sa raspunda simultan problemei fiscale, de acces la surse de finantare si acces la informatii.
Clarificarea legislativa privind tratamentul egal al firmelor private si de stat.
Renuntarea la tehnica legislativa conform careia ordonantele se aplica pe baza unor norme metodologice care apar cu mare intarziere, creand pe de o parte ambiguitati, iar pe de alta parte posibilitatea aplicarii arbitrare a legii de catre functionarii publici. Renuntarea la practica generalizata de modificare si completare a ordonantelor deja emise.
Adoptarea unei strategii prospective de lunga durata in care sa se intrevada consistent tendintele evolutive care definesc pozitia Romaniei in Europa si in lume din punct de vedere economic, conturarea avantajelor comparative in procesul integrarii, marcarea posibilitatilor de pliere a orizontului de asteptare, inclusiv politica, pe un orizont de timp rezonabil, care sa excluda ideea sacrificiului de generatie.

AOAR considera ca numai angajarea clara a tuturor factorilor de putere (Presedintie, Parlament, Guvern) in promovarea obiectivelor strategice mentionate anterior poate conduce pe termen scurt si mediu la dezvoltarea sectorului privat in Romania.