ROMANIA MEMBRA A UE
STRATEGIA ROMANIEI IN DOMENIUL COMPETIIVITATII

 

“viitorul va apartine
celor ce vor sti
sa inoveze mai ieftin,
nu sa produca mai ieftin”

Cadrul general

Uniunea Europeana a lansat in anul 2000 Agenda Lisabona cu obiectivul de-a recupera decalajele ce o despart de SUA

In 2005 Comisia Europeana a evaluat progresele inregistrate - rezultate nesatisfacatoare; au fost revazute si reduse obiectivele; principalele obiective sunt legate de sustinerea activitatii de R&D, creerea de locuri de munca si mentinerea nivelului de bunastare in conditiile imbatranirii populatiei

Statele membre UE au evocat in cel de al treilea raport, nivelul competitivitatii vest europene nu numai in raport cu SUA dar si in contextul globalizarii, facandu-se evaluari fata de manifestarea tot mai agresiva a Chinei, indiei si celorlate tari din zona Asiei

In Romania, Grupul de Economie Aplicata a prezentat al treilea raport ce prezinta situatia Romaniei prin prisma obiectivelor prevazute in Agenda Lisabona

In Romania, prioritatile strategiiei la nivel guvernamental si al BNR sunt restructurarea economica, reducerea inflatiei ( trecerea BNR la tintirea directa a inflatiei), imbunatatirea conditiilor

Uniunea Europeana – Agenda Lisabona
Semne incurajatoare :

• La nivelul UE cca 200000 elevi din ciclul superior activeaza in asa numite “mini companii” care promoveaza idei de afaceri inovatoare; exemple perna vibratoarea in locul ceasului desteptator, siteme de anticipare destinate cresterii sigurantei rutiere pentru copii
• Creerea de “mini-companii” permite elevilor sa capete cunostiinte de baza in dezvoltarea de afaceri: alegerea unui produs, finantarea ( gasirea) capitalului necesar, pregatirea unui plan de afaceri, vanzarea produsului si tinerea contabilitatii
• Studiile au aratat ca 20% din cei care parasesc scoala isi constituie propriile lor companii
• La nivel UE 15% dintre scoli sunt implicate in astfel de proiecte
• Irlanda, Letonia, Austria , Finlanda si Belgia au inclus “mini-afacerile in curricula scolara
• Danemca 2005 Regina Danemrcii inaugureaza o expozitie comerciala in care sunt prezentate care prezinta produsele inovative propuse de elevi.Initiatori Junior Achivment-Young Entrepreneurs(JA-YE)
• Programul JA-YE este recunoscut de catre DG Enterprise ca exemplu de “ Best Practice in Entrepreneurship Education”
• Participanti 500 elevi, 100 firme, 30 oameni de afaceri si 110 profesori in domeniul afacerilor .Ex de inventii pantofi ce cresc o data cu copilul, brelocuri cu memorie s.a
• Studiile facute pe un numar de 10000 elevi au aratat ca participantii in astfel de programe sunt mult mai dispusi sa initieze o activitate independenta
  
  Concluzii privin aplicarea conceptelor din Agenda Lisabona
  Realizarea viziunii agendei lisabona incepe in sala de clasa
  Intreprinderile trebuie sprijinite sa investeasca in educatie pentru a obtine personalul cu calificarea si formarea de care au nevoie
  Gandirea inovatoare este cea care creaza si pastreaza locuri de munca nu o legislatie restrictiva ce blocheaza piata muncii

ROMANIA 2005

a) implicarea capitalului privat, in primul rand cel strain in sectoarele industriale si de servicii cu mare pondere in economie

• ciment
• otel si produse din otel
• petrol, rafinare, petrochimie
• distributie gaze si energie electrica
• constructia de automobile
• comunicatii fixe, mobile si productia de software
• servicii de intermediere financiara

b)sectoare economice cu participare majoritara a capitalului romanesc:

• industria lemnului
• industria mobilei
• industria confectiilor textile
• industria pielariei
• industrie alimentara
• agricultura
• constructii metalice
• industrie chimica
• materiale de constructii
• constructii

REMARCI:
In aceste sectoare exista un numar extrem de mare de firme mici si mijlocii(cateva mari cu peste 500 salariati)
Productia este fragmentata, activitatea manageriala fiind concentrata in principal pe problemele activitatii curente.
Exista dificultati mari de asigurare a resurselor financiare , atat pentru productia curenta cat mai ales pentru modernizari si achizitia de noi tehnologii.
Conditii extrem de favorabile pentru aparitia fenomenelor legate de achizitii, fuziuni sau preluari agresive ( falimente)
Inainte de inasprirea conditiilor de acordarea creditelor in valuta din luna octombrie 2005, doar 22,2% din importuri se concretizau in masini, dispozitive si aprate electrice.
Cat din acest export asigura modernizarea firmelor romanesti si cat reprezinta investitii straine ?

Repere pentru viitoare strategii luand ca reper evaluarile referitoare la Romania in raportul anual al competitivitatii intocmit de Forumul Economic Mondial luand in consideratie :

Puncte slabe; locul Romaniei printre 117 state (selectie)
gradul de risipire al cheltuielilor publice loc 90
favoritismul din deciziile oficialilor guvernamentali loc 93
colaborare in cercetare inttre mediul academic si cel privat loc 93
grad general de tehnologizare loc 73
cheltuieli de R&D al companiilor loc 72
absorbtia de noi tehnologii la nivelul firmelor loc 69
prevalenta tehnologiilor straine loc 58
numarul de patente si inovatii loc 53
povara fiscala loc 116
emigrarea specialistilor loc 106
transparenta cheltuirii fondurilor publice loc 93

Dintre 110 state analizate, ca puncte slabe extrem de importante :
natura avantajului competitiv loc 102
costurile coruptiei loc 102
relatia patron – angajat loc 110

Puncte tari locul Romaniei intre 117 state
succesul guvernului in a promova sectorul I&T loc 50
deficit bugeta( cca 1% din PIB) loc 37
investitii straine directe si transferuri tehnologice loc 12
numarul de utilizatori de internet (cca 20%) loc 48
numar de cercetatori si ingineri loc 40

Dintre 110 state analizate, puncte tari importante:
calitatea educatiei tehnico stiintifice loc 8
calitatea invatamantului public loc 35

Elementele unor posibile strategii:
Programul Cadru 6 al UE 20 miliarde euro
contributia Romaniei cca 77 mil euro

Romania a atras prin proiectele in care este implicata cca 18 mil euro
Domenii vizate:

a)genomica si biotehnologii
b)societatea informationala
c)nanotehnologii
d)materiale inteligente
e)aeronautica si spatiu
f)securitatea alimentatiei
g)dezvoltare durabila si schimbarea globala
h)cetatenii si guvernarea in societatea bazata pe cunoastere
cofinantare 30% in multe cazuri greu de asigurat de institute

Repere din raport OECD 2005
ICT a reprezentat 10% din volumul afacerilor;
max 10% Finlanda si 13 % in Irlanda
25% dintre firme cumpara prin internet si vand in procent de 15%
producatorii de ICT au investit in 2002 in R&D peste 25% din totalul cheltuielilor de R&D
tendinte in domeniul cercetarii-inovarii

1.noi canale de generare a cunostiintelor, difuzarea, protectia si aplicarea lor
2.noi interactiuni intre actorii economici marind importanta retelelor, legaturilor, partenariatelor si mobilitatii
3.noi actori globali, tari ne-membre OECD

STRATEGII POSIBILE

Inovarea tehnologica

Transformarea unei idei, intr-un produs sau
Realizarea unui produs printr-un procedeu imbunatatit

Inovarea de produs

Imbunatatirea caracteristicilor unui produs existent, care sa satisfaca in mai mare masura cerintele utilizatorilor- Caz Japonia anii “60-“70

Inovarea de procedeu

Noi metode mai performante( mai economice) de realizare a unui produs, noi metode de management sau organizare a activitatii sau o combinatie a acestora Caz tipic industria serviciilor ( nivel industrial)

Romania si fondurile structurale

Ca membru al UE Romania va putea accesa, pe baza de programe de dezvoltare fonduri structurale, in perioada 2007-2013 ( Bugetul UE este inca in dezbateri deosebit de dificile la nivelul celor 25 tari membre)

Obiectivul “Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca” prevede 18% din totalul de 273,1miliarde euro; doua tipuri de fonduri:

Fondul European de Dezvoltare Regionala – ERDF destinat:

1.inovare si economia bazata pe cunoastere
2.mediu si prevenirea riscurilor
3.servicii de interes economic general

Fondul Social European –ESF destinat
cresterii ocuparii fortei de munca si cresterii productivitatii muncii

Pentru perioada 2007-2009 Romania dispune penru cele doua programe de 67% din cele 6 miliarde euro alocate ( 33% sunt pentru Fondul de Coeziune)
In perioada 2010-2013 Romania - fonduri structurale max 4% din Buget
Nivelul de cofinantare asigurat de Romania 25% pentru ERDF si ESF
Plata in avans a 7% din valoarea proiectului la aprobare
Rambursare 95% din cheltuieli pe baza de decont
Plata finala 5% cheltuieli la terminare program
Rezerva de performanta 4%

Programul “Competitivitatea economica si dezvoltarea economiei bazate pe cunostere ”

Autoritatea de Management Ministerul Economiei si Comertului
Fond de finantare – ERDF
Organism de implementare Ministerul Educatiei si Cercetarii
Parteneri strategici
In prezent: MEdC primeste propuneri de la partenerii strategici
Tipuri de proiecte:

1.grant individual
2.grant pentru schema de finantare proiecte ( se cere finantare partiala a unor proiecte)
3.proiect de investitii

Piloni ai strategiei propuse de MEdC
Pilon 1 Imbunatatirea accesului pe piata a intreprinderilor, accent pe IMM-uri

1.sustinere investitii productive
2.dezvoltarea accesului la finantari, in special pentru IMM-uri
3.dezvoltarea infrstructurii de afaceri si a serviciilor de consultanta
4.cresterea accesului pe piete externe si sustinerea efortului de internationalizare a afacerilor
5.promovarea potentialului turistic

Pilon 2 Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere

1.facilitarea transferului tehnologic
2.stimularea investitiilor in R&D; eficientizarea propagarii si comercializarii inovarii
3.imbunat colaborarii in R&D a universitatilor, institute de cercetare si industrie
4.sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei
5.dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice de e-guvernare, e-educatie si e-sanatate
6.promovarea comertului electronic si reducerea deficientelor de securizare in domeniul ICT

Pilon 3 Imbunatatirea eficientei energetice si valorificarea resurselor regenerabile

Masuri si actiuni prevazute in program

M1 facilitarea transferului tehnologic

1.dezvoltarea de centre de transfer Ex centre IRC- CRIMM
2.asigurarea de servicii specializate si consultanta in domeniu
3.dezvoltarea de scheme de capital de risc, fintare de start up in domeniul high-tech
4.dezvoltarea de noi centre de cercetare (poli de competitivitate)
Ex in Franta iulie 2005 67 poli de competitivitate Plan 3 ani 3 mild Euro; facilitati de impozitare a afacerii(profit) si a cheltuielilor fiscale legate de salariile personalului utilizat in activitatea de R&D.
Limita facilitatilor 100000 euro/3 ani
5. stimularea dezvoltarii de retele consultanta pentru intocmirea de proiecte , transfer tehnologic,propuneri inovative

M2 stimularea investitiilor in R&D si eficientizarea propagarii si comercializarii inovarii

1.sustinerea laboratoarele si centrelor de excelenta
2.sustinerea brevetarii la nivel european(EPO) si international (USPTO)
3.suport pentru crearea marcilor proprii
4.sprijin pentru protectia drepturilor de proprietate intelectuala

M3 imbunatatirea colaborarii pentru cercetare dintre universitati, institutii de cercetare si industrie

1.sprijinirea partenariatului intre intreprinderi si institute de cercetare ; emiterea unor vouchere pentru comandarea unor produse de cercetarede catre intreprinderi
2.sustinerea accesului direct al firmelor la activitati de CDI, cercetare colaborativa tip CRAFT( 1-2 ani proiecte de cercetare de piata pentru un grup de IMM-uri)
3.finantarea unor proiecte complexe de cercetare in domeniul serviciilor cu valoare adaugata ridicata