Articole aparute in presa in urma Conferintei

CONFERINTA DE PRESA

CREDITAREA ECONOMIEI ROMANIEI
IN PERSPECTIVA INTEGRARII ROMANIEI
IN UE LA 1 IANUARIE 2007

Bucuresti, 21 martie 2006

Creditul neguvernamental

% / PIB

• Dezvoltare financiara slaba fata de celelalte tari (chiar si fata de Bulgaria)
• Ritm de crestere redus
• Slabe posibilitati de investire in economia reala (motivatii multiple; lipsa proiecte, lipsa posibilitati de garantare, instrumente bancare slab dezvoltate; norme BNR extrem de severe in special pentru finantarea initierii de noi afaceri; instrumente de garantare insuficiente, in lipsa unor politici de dezvoltare economica)
• Companiile detin mijloace de finantare proprii; evita creditul bancar costisitor ca efort birocratic si financiar (dobanzi, taxe, comisioane s.a)
• O anumita cartelare a sistemului bancar (chiar oligopol — Lapte acru 2005), ceea ce reduce competitia pe aceasta piata, permitand mentinerea unor dobanzi ridicate la creditele acordate

Specialistii BNR au concluzionat ca desi creditul neguvernamental contribuie la cresterea cererii agregate ,el poate influenta negativ ; deficitul de cont curent; cresterea presiunilor inflationiste si expansiunea pretului activelor financiare si nefinanciare,

In situatia Romaniei, specialistii BNR apreciaza evolutiile nefavorabile in aceste domenii NU se datoreaza creditului. Justificarea acestei pozitii ia in considerare urmatoarele:

• Companiile si populatia au obtinut in ultimii ani resurse financiare importante
• Rolul creditarii bancare in scopul satisfacerii de nevoi personale si de investitii a fost unul secundar, chiar in scadere

Din compararea;

• Valoarea capacitatii de autofinantare a companiilor
• Valoarea de finantare prin datorii, altele decat cele bancare cu
• Valoarea finantarii prin credite bancare

Se obtin valori puternic supraunitare de 13,3% si 3,5%, situate pe o tendinta de crestere.

Concluziile BNR sunt o confirmare a studiului realizat de ANIMMC in 2004, care concluziona printre altele:

• Achizitia de mijloace fixe: 34% din firme apeleaza la formule de leasing; 58% opteaza pentru plata integrala; 8% nu au putut preciza sursa de finantare. Dupa marimea intreprinderii rezulta ca o data cu cresterea acestora ca marime, creste si procentul celor care apeleaza la leasing. Ca diferentiere intre sectoarele de activitate; lesing-ul este mai mare in industrie si energie -37,1%, comert 39% fata de sectorul de constructii -8%
• Lipsa de interes pentru planificarea de investitii . EX investitii mici sunt preconizate de IMM-urile din transport si comunicatii 72,8%, hoteluri si restaurante 66,7%, agricultura si pescuit 64%
• Tendinta de-a face investitii planificate creste proportional cu marimea firmelor, atestand tendinta de consolidare a activitatii acestora.

Analizand natura surselor de finantare a investitiilor, studiul ANIMMC arata ca:

• 87,5 din investitiile mari si
• 77,4 % din investiile mici

sunt finantate din fondurile proprii ale firmelor, imprumuturile bancare finnd folosite doar in procent de 32,9% respectiv 56,9%.
Se constata ca pentru investitiile importante, combinatia intre fondurile proprii si creditele bancare creste ca importanta reprezentand 38,9%
S-a identificat o capacitate redusa a IMM-urilor de-a combina mai mult de doua surse de finantare 4,9% .
Nu exista investitii finantate de pe piata de capital (obligatiuni, majorari de capital prin emiterea de actiuni s.a)

Sectorul ce utilizeaza cel mai diversificat portofoliu de surse de finantare este reprezentat de hoteluri si restaurante 49,1%

Criterii de selectie a formei de creditare (conf studiu ANIMMC)

• nivelul dobanzii 51,1%
• procedura simpla si rapida de aplicare 39,8%
• garantii reduse 22,2%
• pastrarea independentei 19,9%

Problema garantiilor a rezultat ca necesitand promovarea unei politici coerente la nivel guvernamental.

Unul din raspunsuri este oferit de FONDUL de Garantare pentru IMM, fond ce are ca actionar 100% ANIMMC.

ASOCIATIA OAMENILOR DE AFACERI DIN ROMANIA